Melidava

Prevenirea efectelor secundare ale chemoradioterapiei si potentialul antitumoral al RJ (laptisor de matca) si a componentelor sale; review sistematic

Prevenirea efectelor secundare ale chemoradioterapiei și potențialul antitumoral al RJ și a componentelor sale; review sistematic

Maria G. Campos, O. Anjos, S. Ahmad

Abrevieri;

10-HDA – acid 10-hidroxi-2-decenoic

5-FU – 5-fluorouracil

ALT – alanină aminotransferază

AST – aspartat amiinotransferază

BPA – bisfenol A

CBA – Bead array citometric

CP- cisplatină

DMSO – dimetilsulfoxid 

FS- fibrosarcom

GPx – glutationă peroxidază

GSH – glutationă

HepG2 – linie celulară de carcinom hepatocelular

HGs – glande hipofaringeale

HUVECs – celule endoteliale din vena ombilicală umană

I-TASSER – Iterative Threading ASSembly Refinement

M- CSF – factor de stimulare a coloniei de macrofagi

MG – mandibular

MLKL – proteină de lineaj mixt de tipul domeniului kinazei

MPO – mieloperoxidază

RT-PCR – reacție în lanț de transcripție inversă-polimerază

TKI – inhibitori ai tirozin kinazei

TQ – timochinonă

VEGF – factor de creștere endotelial vascular

Introducere

În 2020 au murit de cancer aprox. 10 milioane de oameni. Acestă patologie poate fi descrisă ca formare rapidă de celule anormale care se dezvoltă peste limitele normale, pot ocupa părți învecinate ale corpului și se pot extinde către alte organe (metastază). Cancerele mamare și cele pulmonare au fost cele mai frecvente forme în 2020.

Metastaza, ultima fază a bolii, este cauza principală a deceselor din cauza cancerelor. Din păcate, unele produse naturale care induc angiogeneza, dezvoltarea celulelor și micșorează apoptoza contribuie la dispersarea celulelor tumorale în corp și trebuie evitate. Dintre medicamentele antitumorale avizate, cele mai vechi includ derivatele de Taxol (Docetaxel, Paclitaxel) care înainte erau extrase din Taxus baccata L., alcaloizii Vinca (Vinblastină, Vinorelbină, Vincristină și Vindesină) din Catharanthus roseus G. Don, sau chiar Etopozida, un derivat semisintetic al podofilotoxinei (o substanță din mandragoră). RJ este o substanță alb-gălbuie cu miros caracteristic, secretată de către glandele mandibulare (MG) și hipofaringeale (HG) ale tinerelor albine doică, ale cărui componente sunt reevaluate recent. Peptidele și MRJP 1-9 au fost bine descrise, nu numai ca agenți antitumorali, ci și în vederea elaborării de noi strategii pentru prevenirea și vindecarea unora dintre efectele secundare induse de chemoterapie; dificultate de a mânca, mucozită, toxicitate renală și hepatică.

Ahmad et al. au subliniat potențialul componentelor RJ în diferite bioactivități, precum acțiunea antibacteriană și antifungică sau în micșorarea stresului oxidativ. Au fost evaluate creșterea proprietăților antioxidante folosind valorile catalazei (CAT), glutationă peroxidazei (GPx) și superoxid dismutazei (SOD), iar la oameni efectele anticanceroase (inhibiția angiogenezei induse tumoral și activarea sistemului imun). RJ este evaluat singular sau în diferite combinații, de ex. asociat cu timochinonă (TQ) împotriva cancerului uman mamar metastatic.

Guo et al. au arătat recent că RJ poate fi benefic în păstrarea sănătății datorită bioactivităților antibacteriene, anticanceroase, de reglare a imunității și mărire a duratei de viață.

Materiale și metode

Materialul de față a fost elaborat folosind ”Preferred Reporting Items for Systematic Reviews and Meta-analysis Protocols” (PRISMA) din 2020.

Studii preclinice

Cancer mamar

Decesele la femei sunt adeseori corelate cu cancere mamare. În 2007, Nakaya et al. din Japonia au studiat efectele de protecție ale RJ asupra celulelor de cancer mamar uman afectate de bisfenol (BP). Acest produs este un perturbator endocrin care se găsește în diferite produse și are potențialul de a stimula proliferarea celulelor de cancer mamar. Pentru început, autorii au testat capacitățile atribuite RJ pe celule MCF-7 și au analizat dacă au apărut modificări între RJ tratat termic în comparație cu administrarea de RJ intact. Nu au fost găsite efecte estrogenice, fapt util în cazul acestui tip de tumori. Cel mai revelant efect al RJ a fost inhibiția promovării creșterii induse de BPA a acestor celule tumorale, implicând că substanța activă din RJ este termostabilă.

Triplul-negativ este forma cea mai agresivă dintre diferitele tipuri de cancere mamare, care rezistă la chemoterapie și metastazează. Moubarak et al. au folosit o combinație de RJ și timochinonă (TQ) din ulei esențial din semințe de Nigella sativa L. TQ a fost studiată împotriva unor tipuri de cancer și a inhibat dezvoltarea celulelor de carcinom mamar MCF-7 rezistente. A fost folosit, împreună cu RJ, TQ sintetic purificat, asociind ambele bioactivități cu scopul de a demonstra citotoxicitatea lor sinergică. S-au folosit RJ, TQ și combinațiile lor asupra liniei de celule MDA-MB-231. Sursele florale pentru RJ colectat din Liban au fost Nasturtium (Brassicaceae), Rhus (Anacardiaceae), Ulmus (Ulmaceae), Rosa (Rosaceae) și Eryngium (Apiaceae). 20mg de RJ proaspăt au fost dizolvate într-o soluție de 200µL dimetilsulfoxid (DMSO) în 800µL apă, la 37°C, cu vortex la fiecare 10 minute pentru a menține omogenitatea soluției. Această soluție a fost testată și singular pe celule FH 74 Int (linie de celule din intestinul subțire uman) și nu a prezentat efecte toxice la doze mici (5µg/mL). Inducerea apoptozei, concentrația inhibitoare la jumătate din maxim, moartea celulelor și reglarea ciclului au fost evaluate confom metodologiilor convenționale. Pentru interacțiunea dintre bioactivitățile TQ și RJ a fost folosit Combination index analysis, care implică combinații ale indicilor calculați ale fracției mediu afectate pentru fiecare combinație. Acești indici stabilesc cele 3 posibilități de interacțiune dintre produsele investigate; efecte antagonice, aditive și sinergice. Sub 5µg/mL, numai RJ a avut un ușor efect de inhibiție asupra celulelor MDA-MB-231, iar FH 74 Int. TQ a inhibat viabilitatea celulelor în modul dependent de doză. La concentrația de 15µhmol/L (?) TQ a indus o creștere a populației pre-G1. Asocierea TQ cu RJ a dat rezultate mai bune, dar cu angajarea viabilității celulare datorită inducerii apoptozei.

Adenocarcinom colorectal

Filipic et al. au verificat posibilitatea ca RJ (0,1g/10mL tampon fosfat) și în special componenta sa bioactivă, acidul 10-hidroxi-2-decenoic (10-HDA) preparat ca 100,0 mµmol/L și interferonul α uman (HuIFN-α N3) (1000 IU/mL) să prezinte activitate antiproliferativă împotriva creșterii celulelor de adenocarcinom colorectal uman (CaCo-2). HuIFN-αN3 (interferon de tip 1) este o proteină cu multe subtipuri folosită în tratamente oncologice. Autorii au testat produsele singulare, dar și sinergia dintre ele în diferite combinații (1:1, 1:2, și 2:1) pe celule CaCo-2, inclusiv verificarea efectului concentrației glutationei intracelulare (GSH) (cu semnificație a semnalării redox normale între celule – valori mari stimulează proliferarea celulară, iar concentrații mici induc apoptoza), cuantificate prin testul MDA. Cele mai bune rezultate pentru activitatea antiproliferativă (3.8) au fost verificate cu RJ și HuIFN-α N3 în raportul de 2:1. În aceste condiiții GSH a fost 24,0 ± 2,4nmol.g^-3 (față de 23,6 ± 9,1nmol.g^-3 pentru martor. Activitatea antiproliferativă nu a fost semnificativă, însă GSH a scăzut, ceea ce este bine, în pofida faptului că MDA a crescut în celule.

Carcinoame hepatocelulare

Cancerul hepatic este o cauză importantă a morbidității șși mortalității în întreaga lume. Fibroza necontrolată poate avansa la ciroză, carcinomul hepatoocelular fiind a 3-a cauză a mortalității în lume. Abu-Serie și Habashy din Egipt au purificat două proteine din RJ, MRJP2  și izoforma sa MRJP2 X1, urmată de evaluarea in silico (structuri 3D și funcții) folosind analiza I-TASSER și programul RAMPAGE. Pentru a obține potența de distrugere antihepatică duală in vitro autorii au folosit o cultură de hepatocite cu hepatotoxicitate indusă cu CCl₄ și silimarina ca medicament standard. Pentru bioactivitatea antitumorală a fost studiată dezvoltarea celulelor HepG2 în comparație cu doxorubicina. Rezultatele au arătat că MRJP2 și MRJP2 X1 au putut îmbunătăți funcția hepatocitelor prin proteina de tip domeniu kinazic (MLKL), lineaj amestecat cu specii reactive intracelulare, și de asemenea au eliberat hepatocite necrotice (cu 60,4%) prin micșorarea TNF-α. În plus față de aceste proprietăți ele au indus apoptoza dependentă de caspaze și au controlat expresia Bcl-2 și p53 în celulele HepG2, demonstrând un important potențial antitumoral. Autorii au arătat că tratând celulele expuse la CCl₄ cu molecule izolate și silimarină (siguranță inferioară în comparație cu proteinele purificate din RJ) se micșorează moartea celulară necrotică și se îmbunătățește activitatea hepatocelulară, confirmând o eficiență ridicată în acest test al toxicității. Doxorubicina are un efect toxic ridicat în hepatocite și nu are un impact semnificativ în celulele tratate cu CCl₄ după cum se aștepta. MRJP2 și MRJP2 X1 izolate din RJ au demonstrat potențial terapeutic în bolile de ficat.

Cancer pulmonar

Lin et al. au verificat influența 10-HDA asupra celulelor A549 de cancer pulmonar uman, demonstrând că induce blocarea ciclului celular, reglează apoptoza asociată mitocondriilor și inhibă proliferarea celulelor tumorale, fără efecte toxice semnificative asupra celulelor normale. 10-HDA a inhibat migrația celulelor prin reglarea TGF-β1, SNAIL1, GSK-3β, E-cadherina, N-cadherina și vimentina. De asemenea a reglat căile de semnalare NF-kB prin creșterea expresiei N-terminal kinazei c-Jun fosforilate, p-p38 și IkB. Apoptoza celulelor de cancer pulmonar a fost indusă de MAPK, STAT3, NF-kB și căile de semnalare TGF-β mediate de ROS. Aceste rezultate demonstrează că 10-HDA poate fi folosit la elaborarea de medicamente destinate tratării cancerelor pulmonare umane.

Angiogeneza indusă de VEGF

VEGF este un factor proangiogenic important pentru dezvoltarea persoanelor sănătoase. Activitatea sa (inducerea angiogenezei) trebuie micșorată la pacienții oncologici pentru a evita creșterea tumorii. Dintre componentele bioactive ale RJ Izuta et al. au ales 10-HDA pentru a-i confirma capacitatea asupra proliferării induse de VEGF, migrației și formării tubulilor în celulele HUVEC. Toate au fost inhibate la 20M (?), ceea ce implică inhibiția angiogenezei induse de VEGF.

Studii preclinice pe animale

Investigațiile asupra RJ includ două tipuri de intervenții. Primul cercetează efectul antitumoral, iar al doilea pretinde a fi eficient în prevenirea unor efecte secundare cauzate de medicamentele folosite în tratamentele cancerelor, precum gametogeneza, hepatotoxicitatea, mucozita, mielosupresarea, ototoxicitatea, nefrotoxicitatea și spermiotoxicitatea.

Cancer mamar

Orsolic et al. au testat RJ și alte produse ale stupului împotriva dezvoltării tumorilor și a metastazei pe modele tumorale murinice precum carcinoame mamare spontane și un fibrosarcom (FS) indus cu metilcholantren la șoareci. Metastazele pulmonare au fost produse prin injectare intravenoasă de 10 (5) sau 2 x 10 (5) celule tumorale viabile RJ nu a interferat cu aspectul metastazelor la administrare intraperitoneală sau subcutanată. Se produce însă o puternică inhibiție a formării metastazelor dacă aceste aplicări sunt efectuate simultan cu cele ale celulelor tumorale, deci creșterea tumorilor și metastazele ar putea fi controlate.

Zhang et al. au investigat efectul antitumoral al RJ asupra șoarecilor purtători de carcinom mamar 4T1. 4T1 cauzează o reacție leucemoidă cu granulocitoză profundă, ce coincide cu producerea de factori derivați din tumori. A fost administrat RJ (0,5 și 1g/kg) șoarecilor prin metode profilactic-terapeutice sau terapeutice. În grupul profilactic (0,5 și 1,5g/kg) greutatea tumorii s-a micșorat semnificativ, iar concentrațiile serice de IL-2, IFN-α, SOD și capacitatea antioxidantă totală au crescut semnificativ. Concentrațiile IL-4 și IL-10 s-au micșorat semnificativ, iar efectele capacității antioxidante și glutationă reductazei în ficat s-au ameliorat semnificativ. Activități similare au fost declanșate semnificativ în rinichi numai la doza de 0,5g/kg. Pentru grupul terapeutic, efectele antitumorale ale RJ au fost nesemnificative; Totuși, modificările concentrațiilor IL-2, IFN-α, SOD, bioactivitatea antioxidantă din ser și modificările glutationă reductazei din ficat au fost similare cu cele observate la grupul profilactic. Autorii au mai efectuat un studiu asupra activităților antitumorale ale RJ pe șoareci cu 4T1, însă folosind un sistem de secvențare a ARN-ului. A fost administrat intragastric la șoareci RJ proaspăt (în apă distilată), cu excepția grupului martor care a primit numai apă distilată. Datele au arătat 56 de gene diferit expresate asociate cu procese ale sistemului imun al tumorii 4T1. Datele cele mai interesante au fost corelația dintre RJ și efectul său asupra expresiei acestor gene, care indică probabil că ele ar putea justifica stimularea răspunsului imun prin mediere de către RJ. Toate aceste date arată că RJ și 10-HDA micșorează dezvoltarea cancerului mamar.

Același grup a efectuat o investigație similară folosind RJ Fresh Camellia, analizat în prealabil. Concentrația de 10-HDA a fost de 1,62 ± 0,05g/100g. Șoarecii (BALB/c femele) au fost împărțiți în patru grupe. Animalele au fost hrănite cu hrană autoclavată și apă. Un grup a fost grupul martor; două grupuri au primit RJ Camellia în diferite concentrații (0,5 și 1,5g/kg greut. corp. per zi). După a 8-a zi de la inocularea tumorii, ultimul grup a fost supus tratamentului standard cu ciclofosfamidă (20mg/kg greut. corp.) injectată intraperitoneal în fiecare zi și RJ. Toate grupele au fost injectate subcutanat în fiecare pernuță de grăsime mamară din dreapta cu o suspensie de celule tumorale T1. Rezultatele au arătat că nu s-au produs modificări de greutate corporală la șoarecii din grupele tratate cu RJ. O ușoară inhibiție a dezvoltării celulelor 4T1 de cancer mamar a fosr revelată prin creșterile concentrațiilor serice de TNF-α, IgG și micșorarea IL-6. Cele mai bune rezultate au fost obținute la utilizarea simultană de ciclofosfamidă și RJ. Au mai fost analizate diferite secțiuni ale ficatului, dar în afară de infiltrația difuză a numeroase celule inflamatoare nu s-au găsit leziuni metastatice aparente.

Procesul de oxidare care induce și mărește producerea de radicali liberi este important pentru tumorigeneză. Malkoc et al. au estimat efectul RJ (prin gavaj oral, 100mg/kg.zi, timp de 30 de zile) asupra echilibrului oxidant-antioxidant la șobolani Sprague-Dawley femele. A fost folosită N-metil-nitrozouree (5mg/kg, o singură doză, i.p.) pentru inducerea cancerului mamar. Au fost comparate datele obținute în testul efectuat cu paclitaxel (15mg/kg.săptămână, de 3 ori, i.p.); un grup a primit paclitaxel și RJ. Concentrațiile de carbonili proteici și 8-hidroxidezoxiguanozină au fost mai mari în acest ultim grup în comparație cu grupul netratat. Concentrațiile de MDA au fost mai mici, iar cele de catalază mai mari în grupele care au primit numai paclitaxel și în asociere cu RJ.

Leucemie

În studiul tumorilor transplantabile de leucemie avansată cu tulpinile P388 și Ehrlich, ascite Sarcoma-180 și tulpini de tumori solide, unii autori au folosit un cuplu  de tactici. Prima a fost profilactic-terapeutică, prin administrare orală de RJ cu 30 de zile înainte și 30 de zile după transplantarea celulelor tumorale, iar cea de-a doua a fost o abordare terapeutică. A fost administrat RJ (doze zilnice; 0 – martor; 10, 100 sau 1000 mg/kg) timp de 30 de zile după transplantarea de celule tumorale. Tulpinile de leucemie L1210 și P388 determină o perioadă scurtă de supraviețuire (8-9 zile); în experimentele terapeutice nu a fost constatat nici un efect antitumoral. Totuși, pentru tumorile ascitice Sarcoma-180 durata de supraviețuire a fost de 16 zile. Cele mai bune rezultate au fost observate în cazul tumorilor ascitice Ehrlich (22,1 zile).

Prevenirea efectelor secundare – Hepatotoxicitate

Unele medicamente, de ex. cisplatina (CP), produc anioni superoxid și radicali hidroxil (ROS) consumând rezervele de glutationă. Inhibiția enzimelor antioxidante din ficat ar induce distrugeri ale acestui organ.

Ashry și Elkady au studiat modularea hepatotoxicității induse cu CP (medicament citotoxic) la șobolani. Bioactivitatea RJ a fost asociată cu potențialul său antioxidant împotriva stresului oxidativ produs de distrugerile hepatice induse de CP. Testul a fost efectuat cu șobolani albinoși masculi hrăniți prin gavaj cu RJ (300mg/kg.zi, oral) și tratați timp de 15 zile cu CP printr-o singură injectare i.p. (7mg/kg greut. corp.) față de un grup martor tratat numai cu CP. În grupul care a primit RJ animalele au prezentat valori mai bune ale markerilor biochimici, precum GSH, GPx și creșteri ale alanină aminotransferazei (ALT) și aspartat aminotransferazei (AST). Conform rezultatelor histopatologice, grupul cu RJ-cisplatină a prezentat leziuni mai mici ale țesutului hepatic și un posibil potențial de captare a radicalilor liberi produși de CP, care induc hepatotoxicitate și distrugeri inflamatorii.

În India, Waykar și Alqadhi au studiat efectul de protecție al RJ și ale mierii în stresul oxidativ hepatic (hepatotoxicitate) cauzat de CP. Durata investigației a fost de 15 zile și s-au folosit șobolani albinoși Wistar împărțiți în 4 grupe; martor 1 (fără ingestie de RJ sau miere, fără injectare de cisplatină) și martor 2, care a inclus animale hrănite oral cu miere (500mg/kg.zi) și RJ (100mg/kg.zi), grupul cu cisplatină (7mg/kg.zi injectată intraperitoneal timp de 15 zile) și ultimul grup cu șobolani injectați intraperitoneal cu cisplatină (7mg/kg.zi) și hrăniți la fel cu grupul martor 2. Administrarea de cisplatină a produs creșteri semnificative ale concentrațiilor de ROS și MDA în țesutul hepatic. Antioxidanții endogeni au determinat concentrații mai mici de GSH, CAT, SOD și GPx. Șobolanii care au primit RJ și miere, chiar injectați cu cisplatină, au prezentat în ficat biomarkeri ai stresului oxidativ cu valori mai bune, ceea ce implică protecția acestui organ.

Prevenirea efectelor secundare – mucozită

Mucozita este un efect secundar frecvent, produs de medicamentele folosite în chemoterapia oncologică și cu radiații aplicate într-unele cazuri de cancer. Dacă mucoasa orală nu este afectată de nici o infecție, procesul de vindecare va  fi mai scurt (2-4 săptămâni); poate dura mai mult timp (6-8 săptămâni) în cazul pacienților supuși radioterapiei.

Watanabe et al. au testat filme cu RJ (obținute cu chitosan-alginat de sodiu) împotriva mucozitei orale induse cu 5-fluorouracil (5-FU) la hamsteri. Alginatul permite ca preparatul cu RJ să rămână fixat deasupra zonelor distruse. Metodele de evaluare a vindecării includ activitatea de captare a radicalilor liberi a RJ, generarea de factori de creștere ai keratinocitelor din fibroblastele ligamentului periodontal uman, iar dintre cele mai des folosite – activitatea mieloperoxidazei (MPO), aspectul microscopic și reacția în lanț a polimerazei transcripției inverse (RT-PCR) pentru detectarea citokinelor inflamatoare (TNF-α, IL-1β) care scad semnificativ în grupul de animale la care s-au folosit filme cu RJ (10 și 30%). De asemenea, s-au micșorat activitatea și producerea mieloperoxidazei. Autorii au considerat că activitățile anti-inflamatoare și anti-oxidative ale RJ au micșorat dimensiunile rănii și au accelerat procesul de vindecare. Este important și efectul filmului din chitosan-alginat de Na care evită contaminarea externă a mucoasei distruse.

Cihan și Deniz (Turcia) au explorat potențialul RJ împotriva mucozitei orale induse de radiații la șobolani. Ei au folosit 48 de șobolani Sprague-Dawley masculi adulți (vârsta 8-12 săptămâni, greutate 275 ± 35g), împărțiți la întâmplare în 6 grupuri; martor fără RJ sau iradiere (IR) și grupul IR (iradiere totală a craniului cu 22 Gy într-o singură doză); alte două grupe au primit numai RJ în două doze diferite (50 și 100mg/kg, administrare topică timp de 7 zile, care a început cu 30min înainte de iradiere și a continuat timp de o săptămână); iar celelalte două grupe au primit RJ și iradiere în aceleași doze cu cele menționate anterior. Au fost analizate histologic mostre din limbile animalelor, iar gradul de mucozită a fost evaluat prin gravitatea inflamației și a ulcerației observate la mostre. Au fost măsurați și alți parametri importanți, precum greutatea corporală, numărătorile de sânge, markerii stresului oxidativ și valori biochimice. Rezultatele au arătat că IR cauzează trombocitopenie, scăderi în greutate, creșteri ale concentrațiilor de MDA și micșorări ale enzimelor antioxidante endogene (SOD și CAT). Totuși, numerele de leucocite și trombocite pentru grupele care au primit 50mg/kg RJ au rămas semnificativ mari chiar sub IR. În pofida celor menționate, grupul cu concentrație dublă de RJ nu a prezentat diferențe semnificative împotriva toxicității induse de radiații.

Suemaru et al. au studiat un amestec de miere, RJ și propolis pentru a-i testa efectul de prevenție asupra mucozitei orale experimentale indusă cu 5-fluorouracil. Ei au indus la hamsteri efectele secundare produse de 5-fluorouracil și abraziuni ușoare și după aplicarea topică a amestecului studiat pe mucoasa distrusă. Procesul de refacere a fost evaluat prin dimensiunea mucozitei. Separat, autorii au testat și unguente cu miere (1, 10 și 100%) și propolis (0,3, 1 și 3%) care nu au micșorat dimensiunea mucozitei în comparație cu grupul martor, în care pe mucozită s-a aplicat numai vaselină. Unguentele cu RJ (3, 10 și 30%) au accelerat procesul de vindecare a mucoasei orale în modul dependent de doze.

Prevenirea efectelor secundare – distrugerile țesutului prostatei

Abdel-Hafez et al. au evaluat potențialul protecției cu RJ asupra distrugerilor țesutului prostatei cauzate de chemoterapia folosită în tratamentul cancerelor. Ca medicament antitumoral a fost folosită ciclofosfamida. Șobolanii au fost împărțiți în două grupe, una primind ciclofosfamidă, iar cealaltă RJ + ciclofosfamidă. Rezultatele au arătat că șobolanii tratați cu ciclofosfamidă au prezentat creșteri ale MDA prostatice și ale proteinei reactive C. Aceste date concordă cu scăderea GPx în țesutul prostatic, iar modificările histologice au arătat degenerări importante prostatice acinare și stromale. Aceste modificări arată că la animalele tratate cu ciclofosfamidă și RJ, ultimul micșorează toxicitatea indusă de ciclofosfamidă asupra țesutului prostatei.

Prevenirea efectelor secundare – spermiotoxicitate

Silici et al. au evaluat protecția oferită de RJ, prin activitatea sa antioxidativă, împotriva spermiotoxicității induse de cisplatină. Ei au administrat o singură doză de cisplatină (7mg.kg i.p.) la șobolani. Zilnic a fost adăugat RJ prin gavaj (50 și 100mg/kg) timp de 10 zile. Au fost determinate fiziognomia spermei, s-a efectuat analiza histologică a testiculelor, s-au determinat gradul de stres oxidativ din țesutul testicular și concentrația de testosteron din plasmă. Autorii au arătat că RJ poate proteja semnificativ împotriva spermiotoxicității induse de cisplatină (motilitate și concentrație epididimală de spermatozoizi, micșorarea greutății testiculelor, epididimisului veziculelor seminale și prostatei). Grupul tratat cu cisplatină a prezentat concentrații mărite de MDA în testicule și scăderi ale SOD, CAT și glutationă peroxidazei. Grupul care a primit și RJ a înregistrat efecte inverse, subliniind importanța efectului antioxidant al RJ.

Efectul RJ asupra modelelor umane

RJ previne și micșorează efectele cauzate de tratamentele oncologice și la oameni.

Teste clinice cu RJ în tratamente oncologice

Leucemie

Bahoush și Pahlevani (Iran) au efectuat un test clinic monocentric, înainte și după 12 săptămâni, pe 26 pacienți (16 bărbați și 10 femei) cu leucemie limfoblastică acută infantilă în cursul fazei de întreținere a chemoterapiei. După administrarea de RJ N-cromozom (?) a fost evaluat răspunsul imun al celulelor sanguine albe (doză starter 2g de RJ N-cromozom natural nou înainte de breakfast), continuînd la fiecare două săptămâni. Numărul de celule sanguine albe a crescut semnificativ (la început 2510 ± 1192 celule/mm³ a crescut la 4549 ± 1500 celule/mm³ la sfârșitul testului) după administrare de N-RJ cu raport statistic pozitiv între ele și numerele de neutrofile și limfocite. Nici unul dintre pacienți nu a suferit efecte secundare în urma consumului de RJ. Aceste informații preliminare validează ideea că RJ-N cromozom poate fi explorat ca suplement pentru mărirea imunității pacienților oncologici.

Efectul RJ asupra simptomelor tratabile apărute în tratamentele oncologice

Anorexia, starea de oboseală, sindromul mână-picior, hipertensiunea, mucozita orală și problemele gastrointestinale constituie efecte secundare ale terapiilor cancerelor.

Starea de oboseală legată de cancere

Mofid et al. (Iran) au efectuat un test clinic randomizat dublu-orb de evaluare a efectului mierii procesate și al RJ asupra oboselii produse de cancer pe 52 de pacienți cu diferite tipuri de tumori. Alegerea RJ a implicat conținutul de proteine, aminoacizi liberi, acizi grași, săruri minerale și vitamine liposolubile (A, D, E și K). Cantitatea de 10-HDA a fost folosită ca biomarker martor. În amestec au  fost determinate proteinele (0,62%), lipidele (0,04%), zaharurile totale (76,50%), fructoza (47,98%), glucoza (23,63%), sucroza (4,60%) și conținutul de cenușă (0,06%). Rezultatele finale după 4 săptămâni de tratament cu amestecul miere + RJ au arătat un efect de ameliorare a stării de oboseală legată de cancer la pacienții implicați în test.

Oboseala legată de cancer și anorexia

Araki et al. (Japonia) au efectuat un test clinic randomizat, dublu-orb, controlat placebo, cu pacienți diagnosticați cu carcinom al celulei renale și alocați pentru a fi supuși unei terapii targetate molecular, folosind inhibitori de tirozină kinază (TKI). Medicamentele orale recomandate în terapia de primă linie în aceste cazuri sunt Sunitinib, Paxopanib și Axitinib, însă de asemenea ca terapie cu neoadjuvant pentru nefrectomie citoreductivă printre alte chemoterapii pentru diferite cancere. Au fost implicați 33 pacienți de la Spitalul Universitar din Nagasaki, iar hipertensiunea a fost efectul secundar prezent în proporții mari – aprox. 70%; totuși RJ nu a avut efect asupra ei. În legătură cu starea de oboseală și anorexia care au afectat 60,6% și 60,0% dintre pacienți, frecvențele și gravitățile lor au fost semnificativ mai mici la grupul tratat cu RJ.

Dificultăți de hrănire

Numeroși pacienți cu cancer al capului și gâtului necesită hrănire prin tub datorită dificultăților cauzate ca efect secundar al tratamentului prin radioterapie. Trachootham et al. (Thailanda) au testat un gel alimentar, cu textură semisolidă, preparat cu RJ, în vederea evitării hrănirii nasogastrice. Ei au implicat 80 de pacienți cu cancer al capului și gâtului pentru a efectua un test prospectiv controlat, dintre care numai 74 (50 bărbați și 24 femei) au îndeplinit criteriile de includere și au fost împărțiți în două grupe. Majoritatea tumorilor au fost buze/cavitate bucală/orofaringe sau nasofaringe/sinus maxilar. Calitatea vieții a fost stabilită prin chestionare. Produsul a fost administrat zilnic pacienților supuși radioterapiei prin iradiere cu Co-60 (500-700Gy) în cutii de câte 250mL, corespunzătoare unei porții cu 230kcal (proteine, grăsimi și carbohidrați în raportul 20:30:50). Numai 5 pacienți din grupul martor și 4 din grupul test au necesitat în același timp și radioterapie. Rezultatele au arătat că grupul hrănit cu Nutri-gel și-a menținut scorul privind calitatea vieții, de ex. prin micșorarea dificultății de a înghiți și numeroase dificultăți de hrănire la grupul martor. În cazurile care necesitau încă hrănire prin tub, grupul de  studiu a avut 13,5% dintre pacienți în comparație cu 48,6% în grupul martor. Auto-ingestia orală a fost de 86,5% față de 51,4% în grupul martor. Autorii doresc să extindă investigația și în cazul altor probleme de sănătate precum boli ale gurii și dinților, AVC-uri și boala lui Parkinson.

Inflamație

Inflamația este unul dintre efectele adverse cauzate de tratamentele oncologice. RJ poate modula inflamația, iar Yuno et al. (Japonia) au efectuat un test randomizat, controlat, pe 33 de pacienți cu carcinom metastatic al celulei renale (n = 17 placebo) care urmau a fi tratați cu TKI de prima linie. Obiectivul a fost evaluarea scăderii efectelor adverse cauzate de terapie, iar înainte de tratament pacienții au primit RJ. RJ reglează concentrațiile de TNF-α, TGF-β și IL-6 produse de macrofagi, ceea ce micșorează inflamația. Autorii au evaluat dacă RJ modifică factorul de stimulare a coloniei de macrofagi (M-CSF), un regulator important al activității macrofagilor și au verificat ulterior raportul concentrațiilor de M-CSF înainte și după tratamente, legat de anorexia suferită după două săptămâni și starea de oboseală (evaluată după 2, 4 și 12 săptămâni).

Mucozită

Diferite tratamente oncologice, precum chemo- și radioterapia, pot induce diferite efecte adverse precum disfagie, disfonie, mucozită orală, dureri sau chiar ulcere. Tratamentele cele mai des folosite folosesc aplicări topice de diferite produse.

În acest scop a fost studiat și RJ din diferite surse florale din China de către Yamauchi et al. (Japonia). Autorii au înrolat într-un test clinic uniblind (medicul) 13 pacienți diagnosticați cu cancer al capului și gâtului (hipofaringeal, laringeal, al sinusurilor maxilare, cavității bucale și orofaringeal) cu vârste de 51-84 de ani, cu o singură femeie. Studiul a fost efectuat cu medicamente de terapie convențională precum cisplatină, nedaplatină și docetaxel, în diferite doze. A fost de asemenea administrată radioterapie (20-40 Gy, la finalul iradierii; durata iradierii – o lună) care cauzează de obicei mucozită la toți pacienții. Pentru a preveni acest efect, pacienților li s-a administrat de câte 3 ori pe zi câte 1g de unguent făcut cu RJ (3g/zi) în cursul tratamentului cu radiații. Rezultatele au arătat că RJ poate acționa profilactic împotriva mucozitei induse de chemoterapie prin micșorarea intervalului de timp între mucozita de gradul G2 și cea G3. Nu s-au produs alte efecte secundare (alergii, iritații, toxicitate) în cursul tratamentului.

Este necesară o caracterizare completă a componenței produsului și stabilirea mecanismului de acțiune. Sunt probabil implicate și alte bioactivități ale RJ precum potențialul de a inhiba producerea de citokine proinflamatoare de către macrofagii activați, efectul antibacterian care protejează rănile împotriva infecțiilor sau capacitatea antioxidantă.

Erdem și Gungormus au stabilit efectul RJ asupra mucozitei orale, comunicând că timpul mediu de rezolvare a mucozitei orale a fost semnificativ mai scurt în grupul care a folosit produsul față de grupul martor, sugerînd un efect de vindecare semnificativ.

Nefrotoxicitate

Osama et al. (Egipt) au efectuat un test clinic cu pacienți oncologici împărțiți la întâmplare, în cazul chemoterapiei cu cisplatină. Grupele au inclus pacienți pretratați, înainte de inițierea și în cursul chemoterapiei cu cisplatină, cu miere și RJ și un grup martor care a folosit numai cisplatină. Obiectivul principal al testului a fost evaluarea proprietăților antioxidante ale mierii cu RJ pentru protecția împotriva distrugerilor renale acute induse de cisplatină. În vederea evaluării efectelor au fost măsurate concentrațiile de creatinină și uree din ser înainte și după tratament. Aceste concentrații au fost mai mici la grupul care a primit cele două produse apicole, implicând protecția împotriva distrugerilor renale. Aceste date sunt însă numai preliminare, iar investigația trebuie continuată.

Inflamație și scăderea imunității

Miyata et al. (Japonia) au încercat să prevină efectele secundare cauzate de către unele terapii targetate molecular, precum TKI, în carcinoame metastatice ale celulelor renale. Datele preliminare au fost obținute într-un test clinic randomizat, dublu-orb, efectuat prin administrare de 800mg RJ/capsulă, de 3 ori pe zi (după mic dejun, prânz și cină) timp de trei luni. Supresarea efectelor adverse ar putea fi determinată de reglarea TNF-α și TGF-β.