Pastura cruda

18 martie 2015

Spread the love

Termenul pastura vine de la latinescul “pastus” care inseamna hrana si pasune. Pastura este un produs al stupului rezultat prin colectarea si depozitarea de catre albine a polenului floral in faguri, unde au loc procese biochimice prin activitatea metabolica desfasurata de un complex de micro-organisme. Astfel rezulta un produs de mare importanta pentru stup, singura sursa de proteine a familiei.
Cum produc albinele pastura in fagurii din stup

Dupa cum se stie, polenul apicol este obtinut prin colectarea de catre albine a mii de micro-granule de polen floral. Atunci cand pleaca din stup la cules de polen, albina mai intai isi incarca gusa cu nectar aflat in faguri, in curs de prelucrare spre a deveni miere. In timpul culesului de polen, ele regurgiteaza acest nectar lipicios, spre a aglutina pulberea de polen floral in granulele binecunoscute pe care le transporta pe piciorusele din spate. Ajunse inapoi la stup cu incarcatura, grauncioarele de polen sunt depozitate in faguri.
Albina la cules de polen
In decursul acestui proces unii autori spun ca albinele nu tin cont de originea botanica a acestuia (C. Mateescu, Apiterapia sau cum sa folosim produsele stupului, 2005). Altii spun ca ”pastura depozitata intr-o celula provine practic de la o singura specie, fapt comparabil cu granula de polen recoltat de albine” (farm. Elena Palos si biolog Constanta Andrei, art. O comunicare romaneasca originala despre pastura, 1984)

Noi tindem sa credem ca sunt posibile ambele situatii. Mai mult, ca depozitarea unuia sau mai multor tipuri de polen este de fapt dictata de bogatia surselor florale de moment. Astfel ca in celulele fagurilor cu polen proaspat depozitat, de regula se pot observa straturi de diferite culori, ce corespund unor polenuri de origini diferite; uneori sunt celule cu continut de o singura culoare, de provenienta monoflorala.Celule cu pastura in curs de umplere cu polen

Depozitarea polenului se face de catre albine in celule prin tasare cu capul, urmata de acoperirea acestuia cu o pelicula subtire de miere. Nu se inchid cu ceara celulele de pastura, precum in cazul celor cu miere.

Din primele 12 ore dupa depozitarea polenului are loc o intensa dezvoltare a bacteriilor din grupul Pseudomonas, Lactobacillus si drojdiilor Saccharomyces (Pain si Maugenet, 1966). Dupa alti autori (Chevtchik, 1950) ar fi implicate bacterii din genurile Streptococcus, Lactobacillus si drojdii Saccharomyces. Procesului de transformare a polenului in pastura i se descriu trei faze corespunzatoare celor trei tipuri de microorganisme, faze care se intrepatrund partial. Prima este caracterizata de consumarea rezervei de oxigen din interiorul depozitului de polen, de catre micro-organismele Pseudomonas (dupa Chevtchik – un mix bacterian in care domina Streptococus, in paralel cu o partiala dezvoltare de drojdii). Acest lucru conduce in final la asfixia si disparitia lor, fie ca vorbim de Pseudomonas fie despre Streptococcus. A doua faza consta in dezvoltarea, in lipsa oxigenului, a bacteriilor Lactobacillus care folosesc glucidele ca sursa de oxigen, producand in schimb acid lactic. Concentratia acidului lactic creste progresiv, atingind in pastura valori de aproximativ 3 %, ceea ce scade si pH-ul intregii compozitii si contribuie la sterilizarea in final a pasturii. Faza a treia corespunde cresterii aerobe a drojdiilor din genul Saccharomyces care utilizeaza resturile de glucide si produc fermentatia finala a polenului si finalizarea transformarii in pastura. Jocul de aerobioza – anaerobioza in care se desfasoara cele 3 etape e posibil prin faptul ca celula nu e inchisa cu ceara, dar polenul dinauntru e acoperit initial cu o pelicula fina de miere ce impiedica patrunderea aerului, pana cand aceasta pelicula se consuma in cursul proceselor, lasind suprafata expusa la aer.Pastura în curs de formare
Dupa incetarea celor trei tipuri de activitate microbiana, la capatul a circa 15 zile, pastura devine un produs aproape steril.
In plus din pricina continutului mare de acid lactic in stare libera si in forme combinate, care se comporta ca un conservant natural, pastura complet maturizata poate fi pastrata timp indelungat fara a se observa modificari majore calitative sau cantitative. “Daca se pastreza la loc racoros si uscat, ea poate rezista pana la 17 ani” – C. Mateescu.Fagure cu pastura
Fermentatia lactica este un proces biologic prin care zaharurile sunt transformate in energie celulara si lactat – ca metabolit celular. In gospodarii particulare sau industrie, se aplica la obtinerea de iaurt (Lactobacillus, Streptococcus, alte bacterii, unele drojdii), kimchi, muraturi (Leuconostoc), si a unor sortimente de bere. In cursul procesului de fermentatie se produce scaderea pH-ului, ceea ce omoara unele specii de bacterii potential nocive, si se produc unii compusi aromatici. In prezenta oxigenului, procesul poate continua prin respiratie celulara – fermentatia heterolactica cu formare de piruvat, etanol si dioxid de carbon. Prin fermentatii lactice creste conservabilitatea produselor si se mareste valoarea nutritiva prin marirea continutului de prebiotice.
Finalmente in celulele de fagure rezulta pastura. Fragmentele de pastura pe care noi le extragem din faguri au culori ce variaza pe o plaja mai restransa decat polenurile din care provin, ca urmare a transformarilor biochimice suferite. Coloritul lor se inscrie de regula in paleta de brun-ocru, eventual cu nuante roscate, ce rezulta in urma proceselor fermentative de transformare a polenului in pastura.
Pot aparea pe aceste bucatele mici suprafete alburii, sau alb-galbui, care sunt resturi de ceara de fagure ce au fost desprinse din celula de depozit a pasturii in procesul de extragere. A nu se confunda cu pete de mucegai.
Gustul este placut, dulce-acrisor, acrisor, mai rar amarui. Mirosul este specific, atenuat fata de polen, cu apropieri de mirosul aerului din stup.
Cateva repere istorice, lingvistice, geografice
Pastura a fost destul de putin cunoscuta pana in preajma celui de al doilea razboi mondial. La noi, cu mai putin de un secol in urma, era prezentata ca fiind o “materie viscoasa din faguri cu care se nutreste oul de albina” (Saineanu 1929); sau: “O substanta galbuie, opaca si solida pe care albinele o aduna din flori mai proaste si cu care se hranesc la nevoie si o arunca cind au miere destula” (Scriban 1939).Pastura
In limba engleza se numeste azi bee bread – in traducere „painea albinelor”. Se pare ca termenul a fost precedat de be bred, in Middle English, ce se vorbea in sec XII – XVI. Atunci ne intrebam daca a fost cunoscuta de anglo-saxoni. Dar nu regasim alte informatii.

Cum spuneam, pastura e sursa de proteine a albinelor, in timp ce in paine componentul principal e reprezentat de glucide. Asadar, sub raport compozitional numele de “painea albinelor” e impropriu. Posibil ca apicultorii englezi sa o fi numit astfel prin asemanare fizica: pastura e solida si moale, asa cum este si painea, spre deosebire de miere care e fluida de regula (cel putin la extragerea din faguri).
Proprietatile nutritionale de exceptie ale polenului apicol si pasturii ne duc cu gandul la ceea ce anticii numeau ambrozie.
Potrivit lui Homer, ambrozia este produsul solid, hrana, iar nectarul bautura zeilor; acestea le confera imortalitate. Pliniu a utilizat termenul de ambrosie in legatura cu anumite plante.
In sanscrita gasim o substanta similara ca functie, amrita, care este bautura zeilor.
Pentru savantul german Wilhelm Heinrich Roscher (1845-1923) specializat in studii din mitologia greaca si romana ambrozia si nectarul erau sortimente diferite de miere.

Deoarece exista o certa relatie intre o buna stare de sanatate, vitalitate si produsele stupului, aceste atribute au un oarecare temei.Cules apicol din cuiburi salbatice
In zilele noastre, in zonele calde ale lumii, precum in India si Indonezia, unde exista albine salbatice care isi construiesc cuiburile in aer liber atarnate pe ramuri de copaci inalti sau chiar pe stanci, oamenii recolteaza pastura catarindu-se pana la ele cu franghii si taind partile de faguri ce contin pastura. Modul acesta primitiv de a o obtine ne duce la ideea ca ar fi putut fi utilizata si in vechime. Totusi trebuie mentionat ca azi recoltarea acestui produs la scara ceva mai mare se face pentru ca exista cerere pe o piata in curs de formare. Situatia se datoreaza faptului ca produsele stupului sunt din ce in ce mai utilizate si apreciate in lume atat ca alimente, dar mai ales ca nutraceutice, zise si alimente functionale.
Compozitie, proprietati
Daca literatura de specialitate si medicina alternativa fac numeroase referiri la valoarea nutritiva ridicata a polenului, pastura este descrisa ca fiind superioara. I se atribuie o valoarea nutritiva de trei ori mai ridicata decat a polenului.
Proprietatile sale antibiotice sunt de doua-trei ori mai pronuntate decat cele ale polenului. Contine bacteriocine, denumite si lantibiotice, care confera proprietati bactericide, bacteriostatice si germicide. Acestea cat si pH-ul scazut impiedica dezvoltarea unor germeni pe substratul nutritiv reprezentat de nutrientii din pastura, incat produsul este bine auto-conservabil. Dar nu poate substitui un tratament antibiotic si nici nu are efecte similare acestuia asupra organismului uman.Polen proaspat depus in fagure
Este cunoscut faptul ca polenul are un continut proteic mare, sub forma de proteine, oligopeptide si aminoacizi. Sunt prezenti toti aminoacizii esentiali intr-un raport echilibrat. La acestea se adauga echipamentul enzimatic deosebit de bogat, alcatuit din aproximativ 100 enzime (oxidoreductaze, hidrolaze, transferaze, izomeraze, lipaze). Contine flavonoide, polifenoli, fito-steroli, kaempferol (cu rol in prevenirea osteoporozei), auxine, acizi nucleici. La activitatea biologica ridicata contribuie complexul larg de vitamine lipo- si hidrosolubile (A, D, E, C, K complexul B), cat si mineralele variate, macro- si microelemente. Practic se afirma ca toate elementele chimice care intra in constitutia corpului uman se afla si in polen, deci si in pastura.
Ca un fapt curios, in pastura s-a gasit o enzima digestiva pentru lapte (Hitchcock, 1956), care nu exista in polen.

Sa ne reamintim ca micro-granula de polen floral este imbracata intr-un invelis numit exina, a carui structura e atat de rezistenta incat in laboratoare nu s-a putut dizolva pe nici o cale, nici cu acizi, nici cu baze. Continutul nutritiv al polenului se afla in interior, iar noi ca sa putem beneficia de el in intregime predizolvam (suspendam) polenul apicol intr-o solutie apoasa. Atunci nutrimentele captive in exina ies prin porii de pe suprafata acesteia, trecind in solutia pe care o vom bea. Ei bine, calitatile suplimentare ale pasturii sunt determinate si de eliberarea continutului protoplasmatic al micro-granulelor de polen prin deschiderile exinei. Se descrie si liza exinei.
Prin bioconversie microbiana scade putin continutul de zaharide insa creste cel de compusi activi biologic, formati in urma metabolismului microbian, toate acestea conducind la o biodisponibilitate superioara a principiilor nutritive din pastura si la un aport suplimentar.
Compozitia chimica a pasturii este complexa si variabila in functie de sursele florale predominante, fiind apropiata de cea a polenului din care provine, cu unele deosebiri: exina este distrusa, scade continutul de zaharuri (in special de polizaharide), cresc continutul de vitamine, enzime si diversitatea componentelor bioactive; glucidele si proteinele sunt partial hidrolizate, ceea ce le face mai rapid absorbabile din intestin. De retinut si aparitia in pastura a vitaminei K. Sinergismul componentelor si energiile subtile din stup implicate sunt dificil de evaluat cantitativ. Ramane ca viitoarele cercetari sa puna in lumina mai bine ceea ce experienta ne spune, si anume ca avem de a face cu un produs nutraceutic deosebit.
Fermentatia confera pasturii o valoare nutritiva de doua-trei ori mai mare decat cea a polenului din care provine. Detine o remarcabila capacitate antioxidanta si de captare a radicalilor liberi. In urma metabolizarii microbiene, contine in proportii variabile acid decanoic util in artrita reumatoida, gamma-globuline (IgG – contribuie la buna functionare a imunitatii), biopterina (tratarea deficientelor de regenerare a cofactorilor), neopterina (implicata in biosinteza aminelor biogene), acetilcolina (contribuie la scaderea presiunii sanguine, combaterea constipatiei cronice, transmiterea impulsurilor neuronale), lecitina (utila in stimularea memoriei, tratarea afectiunilor hepatice, a depresiei, scaderea colesterolului, eczeme), guanina (implicata in regenerarea acizilor nucleici).

Foto microscop electronic exina lizata

Utilizari
Pentru noi polenul apicol si pastura reprezinta valoroase surse de proteine neanimale, cu o compozitie variata si echilibrata in aminoacizi si continind toti aminoacizii esentiali. Sunt bogate in enzime, coenzime, vitamine, minerale, acizi nucleici, alte substante bioactive.
Dupa cum se stie, mierea provine din nectarul florilor, iar polenul apicol si pastura din pulberea de polen floral. Asadar in lumea moderna care ne ofera de regula o abundenta hrana nesanatoasa, omul are un oarecare refugiu in zona produselor stupului. Pentru inca o vreme cel putin, intrucat odata cu introducerea de plante modificate genetic, in intreg spatiul U.E. apicultorii vor avea nevoie de aprobari prealabile de recoltare a polenului si probabil si al altor produse ale stupului. Nu stim ce inseamna asta exact, dar se prefigureaza o noua masura restrictiva pentru producatori si consumatori.
Pentru persoanele care au o reactie de hiperaciditate gastrica la administrarea de polen apicol (mai putin la cel crud, mai frecvent la cel uscat), este util de stiut ca pastura de regula nu determina acest efect, gratie modificarilor compozitionale din cursul transformarii polenului.
Este mai comoda la administrare, fiindca nu necesita o pregatire prealabila, putind fi consumata ca atare. La achizitie, trebuie tinut cont de culoarea produsului, mirosul si consistenta.
Utilizarea pasturii de albine pentru mentinerea si ameliorarea starii de sanatate trebuie sa tina seama de cateva principii elementare. Utilizarea e bine sa inceapa cu doze mici care vor fi crescute treptat, zilnic sau saptamanal, dupa gravitatea problemelor de sanatate ce se cer a fi ameliorate. Aceasta pentru ca organismul sa se acomodeze progresiv cu un produs nou.
Din experienta acumulata in apiterapie in lume, cunoastem faptul ca pastura singular sau impreuna cu alte remedii api-fito-terapice, este utila intr-o serie intreaga de afectiuni, pe care o sa le mentionam mai jos.
Contribuie la ameliorarea simptomelor de artrita reumatoida – prin continutul de acizi decanoic si pantotenic.
In anemie furnizeaza aminoacizi, intre care toti cei esentiali, oligoproteine, vitamine si oligoelemente necesare producerii hemoglobinei.
In pneumonie, infectii bacteriene furnizeaza prebiotice si lantibiotice cu efecte ajutatoare.
Este antiseptica si germicida, fara pretentia ca ar putea inlocui remediile sau medicamentele cu efect tintit antibiotic. Dar actioneaza convergent cu ele si sustine organismul slabit de boala. Credem ca ar putea fi utila in pediatrie pentru nou-nascutii prematuri pe seama acestor efecte antiseptic si germicid, ce protejeaza mucoasa intestinala sensibila, in paralel furnizind nutrimente bogate si usor absorbabile, cat si prebiotice pentru flora lor intestinala.Baie de polen
La femei contribuie la reglarea procesului de lactatie.
Utila in dislipidemii prin reducerea concentratiilor sanguine de colesterol ”rau” si de trigliceride.
Utila in tratarea constipatiei cronice prin continutul de acetilcolina, de fibre cat si efectele prebiotice care promoveaza o flora intestinala sanatoasa.
Este antialergica, micsorind productia de histamina. Utila in insuficienta renala cronica. Utila in tratarea alaturi de propolis a hemoragiilor gingivale. Sustine activitatea glandelor suprarenale, amplificand secretia de hormoni ce regleaza metabolismul.
Protejeaza si regenereaza pielea, fiind utila in tratamentul lupusului eritematos, eritemelor faciale, imbunatatirea vascularizatiei tegumentare, evitarea ridurilor premature.
Imbunatateste functia sexuala si micsoreaza efectele stresului. Utila persoanelor care lucreaza mult, intelectual sau fizic.
Pentru barbati importanta si prin marirea fortei si rezistentei musculare.
Stimuleaza metabolismul general, declansand reactiile in lant ale sistemului prin actiunea catalitica a microelementelor. Contribuie la reglarea greutatii. Imbunatateste functionarea sistemului imunitar. Incetineste procesele de imbatranire celulara si de dezvoltare tumorala prin continutul de antioxidanti, enzime de calitate, acizi nucleici, nutrienti valorosi si care hranesc cu satisfactie toate tesuturile.
Poate cea mai valoroasa utilizare este in oncologie, ca adjuvant al tratamentelor alopate, prin faptul ca interfereaza pozitiv procesul de hematopoieza (sporeste calitatea sangelui). Ideal este sa fie utilizata in paralel cu propolis si zeolit. Utila in special pacientilor cu stare generala alterata sau in faze avansate, datorita faptului ca nutrientii sunt de inalta calitate si in mare parte hidrolizati, deci usor si rapid absorbabili, fara a supune la efort tubul digestiv.
Deosebit de utila si celor care fac antibioterapie, adica folosesc antibiotice, mai ales copiilor.Pastura
Eficienta in sustinerea tratamentelor diverse pentru hepatitele acute si cronice, ca hepatotrofic si hepatoprotector.
In acest sens este si un produs valoros pentru sportivi, pentru sustinerea masei si fortei musculare, cresterea vitalitatii si rezistentei la efort. Mai mult, este cat se poate de recomandat impreuna cu pulberea de armurariu acelora care au utilizat produse cu steroizi si care practicind un sport “aditivat” cu ingrediente profund nesanatoase, ajung sa ia medicatie hepato-protectoare.

Polenul si pastura sunt produse cu origine vegetala, preluate de albine si prelucrate asa incat sa poata fi pastrate si consumate in stup. La fel cum si noi pregatim diverse mancaruri pornind de la leguminoase, cereale sau alte vegetale, spre a le aduce intr-o forma adecvata consumului imediat sau spre a le pastra in conserve peste iarna. Am cautat o parere compententa, pentru linistea sufleteasca a crestinilor postitori si l-am intrebat pe Părintele Ieromonah Teofan de la Mănăstirea Nera, care a confirmat ca în mod incontestabil polenul este un produs de sec.
Pastura si polenul reprezinta produse alimentare deosebit de bogate nutritional, surse de proteina ne-animala de inalta calitate. Cu un procent net superior de proteine, cu un continut complex si echilibrat de aminoacizi incadrat intr-o paleta variata de componente nutritive si bioactive, cu lejera biodisponibilitate, se ridica mult deasupra carnii ca valoare.

Cristina si Gabriel Aosan,
cu sprijinul domnului Prof. Dr. ing. biochim. Stefan Bragarea
pentru documentare – respectuoase multumiri

Repere bibliografice
1. Z. Abouda, I. Zerdani, I. Kalalou, M. Faid, M. T. Abama ”The Antibacterial Activity of Morrocan Bee Bread and Bee Pollen (Fresh and Dried) against Pathogenic Bacteria” Research Journal of Microbiology 6:376-384
2. M. Canna Audisio, H.R.TerzoloMaria C. Apella ”Bacteriocin from Honeybee Beebread Enterococcus avium Active against Listeria monocytogenes” Appl. Environ. Microbiol. 2005, 71(6) 3373-3376
3. T. Nagai, T. Nagashima, T. Myoda, R. Inoue ”Preparation and functional properties of extracts from bee bread”, FOOD/Nahrung, 2004, 48:226-229

(Redactat 03.2015)

melidava.romania

View

Iul. 3

Open

#Melidava #MelidavaRomania #maimultdecatsanatate #polen #polencrud #naturavie #alimentfunctional

O descoperire remarcabila pentru apicultura, nutritie si apiterapie, a constituit-o polenul crud.
Pana in urma cu cativa ani, in apiterapie se utiliza doar polenul uscat, cum era in mod obisnuit furnizat de apicultura.
In Martie 1992, Patrice Percie du Sert, inginer agricol si apicultor pasionat din Franta, era intr-o stare alterata de sanatate datorita muncii extenuante. Medicul i-a spus ca nu mai poate continua la fel ca pana atunci.
Cum albinele incepusera recoltarea polenului, atras de culorile placute si proaspete ale granulelor, s-a lasat purtat de dorinta de a-l gusta pentru prima oara direct din colector.
Cititi mai multe aici:

https://melidava.com/informatii-pentru-sanatate/pastura-cruda-polen-crud/polen-crud-aliment-functional-si-probiotic/ ...

melidava.romania

View

Iul. 3

Open