Melidava

Efectele propolisului in afectiuni virale respiratorii

The effects of propolis on viral respiratory diseases

M. Ozarowski, T. M. Karpinski

Molecules 2023, 28, 359 https://doi.org/10.3390/molecules28010359

Traducerea a fost realizata de catre prof. dr. ing. biochimit Stefan Bragarea, cu alese multumiri!

Introducere

Modificările epidemiologice globale au avut ca rezultat creșterea importanței substanțelor naturale datorită accesibilității și popularității lor. Creșterea rezistenței la numeroase medicamente antivirale și eficiența lor scăzută împotriva bolilor virale face necesară analiza rezultatelor studiilor efectuate pentru a stabili efectele terapeutice ale substanțelor naturale, precum propolisul. Propolisul a fost folosit în scopuri medicale încă din antichitate. În diferite forme, el este un produs natural larg acceptat de către pacienți din întreaga lume în diferite probleme de sănătate. În medicina tradițională a fost folosit în tratamentul diferitelor boli, în principal pentru scopuri anti-inflamatoare, antibacteriene, antifungice și antiulceroase. Mai mult, a fost folosit de mult timp pentru a îmbunătăți starea de sănătate și a preveni numeroase boli. Numeroase studii au arătat popularitatea propolisului în tratamentul infecțiilor tractului respirator, singur sau în combinație cu un alt imunomodulator precum Echinacea sp.

Bolile infecțioase care implică bacterii patogene respiratorii au un impact important asupra vieții și necesită mari costuri economice. După Ferkol et al. s-a observat că bolile tractului respirator precum infecțiile sale, gripele și astmul au consecințe economice și sociale importante. Recent, SARS-CoV-2 produs de COVID-19 a cauzat cheltuieli medicale de 163,3 miliarde USD. Este necesară găsirea de metode mai ieftine și mai eficiente de tratament ale bolilor respiratorii. Până acum, tratamentul pacienților cu COVID-19 se bazează pe folosirea unui număr mare de medicamente inclusiv antivirale, anti-inflamatoare, anticorpi prelevați din plasma convalescenților, anticoagulante și anticorpi monoclonali. Studiile farmacologice au demonstrat că propolisul poate exercita efecte sinergice dacă este folosit împreună cu alte medicamente – antibiotice, antifungice și antivirale. Propolisul poate micșora dozele necesare din aceste produse. Suplimentar față de propolis au fost descrise peste 30 de plante medicinale folosite în tratamentul infecției SARS-CoV-2 /Forsythia suspensa (Thunb .) Vahl, Glycyrrhiza glabra L., Platycodon grandiflorum (Jacq.) A DC, Nigella sativa L./

Recent a crescut numărul studiilor care examinează diferite preparate din propolis (extracte, lipozomi) și eficiența lor împotriva SARS-CoV-2 ca tratament adjuvant împotriva acestei infecții. Vom prezenta succint studiile preclinice și clinice privind rolul propolisului și extractelor sale în prevenirea și tratamentul bolilor respiratorii virale.

Metodologie

Am căutat în baza de date PubMed articolele științifice folosind termenii de căutare ”propolis”, ”respiratory diseases”, ”COVID-19”, ”influenza viruses”, ”parainfluenza viruses”, ”rhinoviruses”. De asemenea am colectat informații privind testele clinice de pe platforma clinical.trial.gov.

În baza de date PubMed sunt accesibile 4259 publicații despre ”propolis”; dar numai 228 despre activitatea antivirală a propolisului, inclusiv 130 de articole din ultimii 10 ani (2012 – 2022). Publicațiile referitoare la folosirea de ”propolis” în ”boli respiratorii” numără 25 între anii 1976 – 2022 și numai 18 între 2012 – 2022. Referitor la activitatea antivirală a ”propolis” împotriva ”COVID-19” baza de date PubMed conține 57 articole științifice pentru o perioadă de de doi ani (2020 – 2022); 16 articole publicate în 2020, 24 în 2021, și 17 în 2022. Cele mai multe sunt review-uri și studii folosind studii in vitro și modele pe animale, puține (n = 8) efectuate in silico. Sunt accesibile în această bază de date numai 3 studii clinice și unul în clinical.trial.gov. Referitor la activitatea antivirală a propolisului împotriva virusurilor gripei PubMed conține 11 publicații, iar numai 2 publicații asupra efectului propolisului împotriva rinovirusurilor. Am inclus publicații din ultimii 10 ani, iar când a fost necesar am citat și articole anterioare. Articolul scris de Serkedjiev et al. publicat în 1992 nu apare în PubMed, dar este citat de alți autori și a fost inclus în acest review.

Noutăți în studiul propolisului

Numeroase studii au examinat activitățile antimicrobiene ale propolisului, incluzând nu numai proprietățile antibacteriene și antifungice. După Yosri et al. extractele etanolice din propolis prezintă proprietăți antivirale in vitro împotriva virusurilor Herpes simplex de tip 1 și 2, însă au fost efectuate numai 6 astfel de studii in vitro. Extractele din propolis pot exercita acțiuni împotriva Poliovirus de tip 1, dar au fost descrise numai rezultatele a 2 studii in vitro. Yosri et al. au rezumat activitatea propolisului asupra virusului Varicella zoster (un studiu), surogatelor de Enterovirus (un studiu), virusului gripal A H1N1 (2 studii), HIV 1 (un studiu) și virusului Pseudorabies (un studiu). După Munstedt et al. au fost efectuate 6 teste randomizate pentru a estima activitatea antivirală a propolisului; propolisul a fost superior placebo împotriva virusului herpes simplex de tip 1, herpes simplex de tip 2 și virusului varicella zoster (Fig. 1).

Fig. 1. Activitățile extractelor din propolis și a componentelor lor demonstrate în studii in vitro și in vivo

Propolis

Imunomodulator Anti-inflamator

Antioxidant Antibacterian, antifungic

Activitate antivirală

Mai multe studii au fost efectuate pe compușii chimici izolați din propolis și anumite plante. A fost observată acțiune antivirală la compușii fenolici precum apigenina sau kaempferolul împotriva unor tipuri de virusuri ale gripei A, acacetina, acidul cafeic, chrysina, acidul ferulic, fisetina, luteolina, acidul p-cumaric și quercetina (împotriva diferitelor tipuri de rinovirus uman). Au fost identificați compușii chimici cu efecte farmacologice și terapeutice din extractele din propolis (Fig. 2). Extractele etanolice din propolis conțin compuși cu activități sinergice împotriva diferitelor tipuri de virusuri. Extractele din produse naturale sunt surse de matrici complexe de metaboliți bioactivi care acționează prin sinergie. Până acum au fost identificați peste 800 compuși chimici în diferite tipuri de propolis provenite din zone geografice diferite. Zullkiflee et al. au descris compoziția chimică a propolisului în acizi aromatici, alcooli, esteri, acizi grași și alifatici, flavonoizi, microelemente, zaharuri, vitamine, ș.a.

Un număr de studii se concentrează asupra eficienței folosirii de diferite preparate din propolis (extracte, lipozomi) împotriva SARS-CoV-2 ca tratament adjuvant al acestei infecții.

Fig. 2. Principalele componente chimice din propolis

Activitatea propolisului împotriva coronavirusurilor

Studii preclinice

Este dovedit că extractele din propolis prezintă efecte antivirale împotriva infecției cu SARS-CoV-2 prin mecanisme ca; inhibiția interacțiunii proteinei ghimpe S1 și a proteinei ACE-2; micșorarea replicării virusurilor prin micșorarea sintezei transcriptelor ARN în celule; micșorarea numărului de virioni, inhibiția activității neuraminidazei; micșorarea încărcării virale (virusul gripal A1) în fluidele de lavaj bronhoalveolar ai plămânilor. Aceste mecanisme antivirale de acțiune a propolisului și componentelor sale sunt date în Fig. 3.

Fig. 3. Exemple de mecanisme antivirale ale propolisului și componentelor sale

Propolis

● Inhibiția interacțiunii proteinei ghimpe S1 și proteinei ACE2 – extract etanolic din propolis din Anatolia

● Micșorarea replicării virusurilor prin scăderea sintezei transcriptelor ARN din celule; micșorarea particulelor de coronavirus – extract etanolic din propolis de tip plop

● Inhibiția activității neuraminidazei – extract etanolic din propolis de tip plop

● Micșorarea încărcării virale (virusul gripei A) în fluidele de lavaj bronhoalveolar al plămânilor – extract etanolic din propolis

Componente ale propolisului

● Inhibiția canalului ionic 3a al coronavirusurilor – kaempferol

●Inhibiția proteinelor ghimpe PLpro și 3CLpro ale SARS-CoV-2 – kaempferol

● Interacțiune cu proteina ACE2 și proteina ghimpe a SARS-CoV-2 – hesperidina

● Inhibiția replicării ARN a rinovirusului-3 – kaempferol și acid p-cumaric

● Înhibiția replicării ARN a enterovirusului 71 – chrysina

● Înhibiția penetrării celulare a SARS-CoV – quercetina

● Legarea de proteina ghimpe de suprafață a SARS-CoV – luteolina

● Inhibiția legării proteinei ghimpe la receptorul ACE2 – chrysina

● Inhibiția activității enzimei SARS-3CLpro – compuși fenolici

● Inhibiția producerii proteinei capsidei virale a enterovirusului 71 – chrysina

Quercetina a prezentat in vitro activitate împotriva CoV-229E uman. Ali et al. au arătat că flavonoizi precum naringina și rutinul din propolis prezintă in vitro activitate anti-SARS-CoV-2 dependentă de concentrație. Yosri et al. au observat că astfel de efecte antivirale prezintă și broussoflavonolul F, chrysina, glyasperina A, kaempferolul, sulabiroinele A, acidul cafeic, acidul 3-fenillacticlumichrom. De asemenea diferiți metaboliți secundari prezintă activitate antivirală; specific, compușii fenolici inhibă activitatea pro-enzimei SARS-3CL, quercetina inhibă pătrunderea în celule a SARS-CoV și activitatea 3CLpro a SARS-CoV, kaempferolul inhibă canalul de ioni 3a al coronavirusului, luteolina se leagă la suprafața proteinei ghimpe a SARS-CoV, apigenina și luteolina inhibă activitatea 3CLpro a SARS-CoV.În plus, chrysina prezintă activitate antivirală prin inhibiția producerii proteinei capsidei virale și replicarea ARN a enterovirusului 71. Jamshidnia et al. au comunicat că alte componente naturale (curcumina, kaempferolul, licoleafolul, miricitrina, silibina) inhibă proteina ghimpe, PLpro și 3CLpro ale SARS-CoV-2. Malekmohammad și Rafieian-Kopaei au descoperit că nu numai quercetina, apigenina, kaempferolul și curcumina, ci și baicalina, glycyrrhizina, scutellarina și acidul ursolic pot fi considerate drept candidați pentru tratamentul simptomelor infecției cu SARS-CoV-2. Chrysina inhibă legarea proteinei ghimpe la receptorul ACE2. Un studiu de andocare moleculară a arătat că hesperidina poate interacționa cu proteina ACE2 și proteina ghimpe a SARS-CoV-2.

Silva-Beltran et al. au arătat că extractele din propolis verde și brun prezintă activitate antivirală împotriva CoV-229E uman în celulele MRC-5 (EC₅₀ = 19,08 µg/mL și respectiv 11,24 µg/mL). A fost evidențiată activitatea anti-SARS-CoV-2 in vitro a extractelor din propolis. Beretta et al. au analizat mecanismele potențiale ale activității antivirale ale propolisului și altor compuși chimici naturali împotriva SARS-CoV -2, observând că prin interacțiuni cu enzima de conversie a angiotensinei 2 (ACE 2) și proteaza serinică transmembranară 2 (TMPRSS2) propolisul micșorează invazia SARS-CoV-2 în celulele gazdă. Aceste enzime sunt ținte importante ale unui tratament eficient, întrucât SARS-CoV-2 se leagă puternic de ACE-2 inducând căile patogenetice. Cu acest subiect au fost efectuate numai 3 studii in vitro referitoare la propolis. Guler et al. au arătat că un extract etanolic 70% (cu conținut mai mare de polifenoli) din propolis din Anatolia a inhibat interacțiunea proteinei ghimpe S1 (SARS-CoV-2) și proteinei ACE-2. Testele ELISA și metodele in silico au arătat că hesperetina și pinocembrina prezintă activitate de inhibiție împotriva proteinei ghimpe a SARS-CoV-2 S1 și proteinei ACE-2 (IC₅₀ = 11,13mM și IC₅₀ = 14,15mM). Sberna et al. au observat că un extract 80% din propolis de tip plop la concentrația de 25µg/mL adăugat la o linie de celule din epiteliul renal și la o linie de celule din din epiteliul pulmonar uman infectate cu SARS-CoV-2 micșorează replicarea virală și sinteza transcriptelor de ARN în celule. Extractul din propolis a micșorat și numărul de virioni și a produs micșorarea numărului de celule infectate.

Numeroase reviewuri combină activitatea multidirecțională împotriva diferitelor virusuri, atât pentru componente singulare cât și extracte din propolis. (Fig. 3). …

Teste clinice

Studiile recente s-au ocupat în principal de evaluarea eficienței propolisului și componentelor sale împotriva COVID-19. În folosirea de propolis ca terapie suplimentară la pacienții cu COVID-19 au fost efectuate numai 3 teste și este în curs un studiu clinic (NCT04916821). A fost acordată multă atenție unui studiu randomizat deschis efectuat la spitalul Sau Rafael din Brazilia (NCT04480593), în care două grupuri de pacienți (vârsta 18 – 80 de ani) au primit un extract din propolis verde (capsule de Propomax) în doze de câte 400mg (40 pacienți) și 800mg ((42 pacienți) pe zi timp de 7 zile, în plus față de terapia standard. Pacienții care au primit propolis au avut o durată mai mică de spitalizare.

Un alt test clinic randomizat, dublu-orb, controlat placebo a determinat eficiența unui extract din propolis verde din Iran în micșorarea simptomelor clinice la pacienți cu COVID-19 (18 – 75 de ani; n = 40) la spitalul Al-Zahra din Isfahan, Iran. Un total de 300mg de comprimate cu extract din propolis a fost administrat de 3 ori pe zi timp de 14 zile. S-a observat o îmbunătățire a simptomelor clinice la pacienții care au primit și propolis în comparație cu cei care au primit numai tratamentul standard.

Un al 3-lea test clinic randomizat a evaluat efectele terapeutice ale propolisului dizolvat în izopropanol, împreună cu un extract metanolic din Hyoscyamus niger administrat pacienților cu COVID-19 (18 – 65 de ani; n = 50) la clinicile Akhavan și Seperi, Univ. Kashan de Științe Medicale din Iran. Un sirop care conținea 1,6mg de extract din H. niger și 450mg de propolis a fost administrat în doze de 10 mL de 3 ori pe zi timp de 6 zile. Tusea seacă, scorul respirator, durerile în gât și în piept s-au micșorat la pacienții care au primit sirop în comparație cu ceilalți, rezultatele având semnificație statistică.

Deși promițătoare, studiile menționate au numeroase limitări, ca de ex. lipsa de informații referitoare la tipurile de virusuri care induc simptome de COVID-19 la pacienți. Alegerea dozei și a duratei intervenției trebuie optimizate. Sunt necesare în continuare cercetări și observații clinice pentru a emite concluzii privind eficiența propolisului în îmbunătățirea stării pacienților cu infecția SARS-CoV-2.

Pe platforma ClinicalTrials.gov este înregistrat un alt studiu randomizat, open-label (NCT04916821) la Spitalul Trabzon Kanuni Education and Research din Turcia care a inclus 45 de participanți cu COVID-19 confirmat. Un grup va fi tratat cu un extract apos din propolis (supliment nutrițional) în doze de câte 2mL (50 mg/mL) oral administrate de 3 ori pe zi timp de 7 zile. Alt grup va primi câte 1 mL de extract uleios din propolis (64 mg/mL) cu 1 mL extract în ulei de perga (120 mg/mL) oral, de 3 ori pe zi timp de 7 zile. Studiul va examina folosirea extractelor din propolis asupra diferiților parametri ai vindecării la pacienți cu COVID-19.

Conform Fiorini et al. un pacient din Brazilia (o femeie în vârstă de 52 de ani) cu simptome de COVID-19 care a primit o soluție de propolis verde brazilian (30%) în doze de câte 45 de picături de 3 ori pe zi timp de 14 zile a comunicat micșorarea gravității simptomelor după 12 zile. Un pacient din Turcia (bărbat în vârstă de 38 de ani) cu simptome de COVID-19 a primit o soluție 30% de propolis din Anatolia în doze de 20 – 80 picături pe zi timp de o lună, împreună cu alte medicamente precum hidroxiclorochină, favipiravir, tocilizumab. Metoda a produs îmbunătățirea simptomelor clinice ale bolii după 7 zile.

După Yusuf et al. propolisul ca sursă de compuși fenolici poate fi considerat drept una dintre cele mai bune opțiuni terapeutice pentru pacienții cu COVID-19 și diabet zaharat. Această opțiune terapeutică este justificată de faptul că hiperglicemia poate crește riscul și gravitatea infecțiilor SARS-CoV-2; propolisul micșorează sinergia dintre morbiditatea mediată de SARS-CoV-2 și de COVID-19. Ghosh a arătat că pacienții cu COVID-19 diagnosticată prezintă adeseori una sau mai multe comorbidități (boli cronice de plămâni, boli cardiovasculare și hipertensiune). Balica et al. au analizat 22 de studii preclinice și 8 studii clinice și au arătat că folosirea de propolis produce rezultate favorabile la pacienții cu diabet zaharat, dislipidemie și obezitate.

Propolisul exercită efecte benefice în boala pulmonară obstructivă cronică prin micșorarea concentrației de citokine proinflamatoare și micșorarea inflamației acute a plămânilor și are efecte anticoagulante, antihipertensive și anti-hemostatice. El exercită activități antimicrobiene cu spectru larg împotriva patogenilor care pot infecta un pacient în cursul patogenezei COVID-19 drept co-infecții sau infecții bacteriene secundare. Datele de mortalitate produse de infecții bacteriene secundare sunt puține. Infecția COVID-19 poate determina distrugerea parenchimului pulmonar cu complicații pe termen lung întrucât aceste infecții sunt mai probabile la acești pacienți. După Pourajam, infecția bacteriană secundară cauzată de Klebsiella pneumoniae și Acinetobacter baumannii a fost observată la 11,9% dintre pacienți. Alții arată că au fost observate infecții secundare cu Chlamidia pneumonia, Haemophilus influenza, Legionella pneumophila, Mycoplasma pneumoniae, Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus. Propolisul exercită activitate antibacteriană nu numai împotriva Klebsiella pneumoniae ci și împotriva Enterococcus faecalis, Listeria monocytogenes, Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus, Streptococcus sobrinus, Streptococcus mutans, Bacillus subtilis, Clostridium difficile, Escherichia coli, Proteus mirabilis, Salmonella spp., și Streptococcus epidermidis.

Activitatea propolisului împotriva virusului gripei A și a virusului parainfluenza

Studii preclinice

Există 4 tipuri de virusuri gripale ( A – D), însă numai subtipurile A și B cauzează epidemiile sezoniere ale bolii. Conform OMS, epidemiile anuale determină 3-5 milioane de îmbolnăviri grave și 650 000 decese ca rezultat al complicațiilor din tractul respirator.

Governa et al. au studiat efectele unui extract etanolic 80 % din propolis de tip plop (conținând flavonoizii galangină și pinocembrină) in vitro împotriva unui subtip al virusului H1N1. Extractul (35 µg/mL) a inhibat activitatea neuraminidazei (IC₅₀ 35,29µg/mL), o enzimă implicată în ciclul viral de viață. De asemenea, extractul din propolis de plop a prezentat activități anti-inflamatoare și imunomodulatoare.

Au fost testate extractele apos și etanolic din propolis verde brazilian (200mg/kg), acidul 3,4-dicafeoilquinic (3,4-diCQA, 50mg/kg) și acidul clorogenic (50mg/kg) pe șoareci Balb/c infectați cu virusul gripei A, tulpina A/WSN/33. Extractul din propolis și 3,4-diCQA au mărit rata de supraviețuire a șoarecilor și au upreglat ligandul de inducere a apoptozei legat de TNF; acidul clorogenic nu a produs aceste efecte.

Urushisaki et al. au investigat efectele extractului apos din propolis verde brazilian in vitro și in vivo asupra a două tulpini de virus gripal (A/WSN/33, H1N1) și au descoperit că extractul exercită efecte de citoprotecție. Acidul 3,4-dicafeoilquinic din extract a fost cel mai activ împotriva tulpinilor virale testate (EC50 = 81,1µM) în comparație cu acizii cafeoilquinici și acidul cafeic. Acidul clorogenic a avut cea mai mică activitate antivirală, iar acidul quinic nu a prezentat activitate.

Extractul etanolic 70% din propolis a exercitat activitate antivirală împotriva virusului A al gripei aviare/găini/Germania/27 (tulpina Weybridge H7N7). Extractul etanolic din propolis brazilian în doze de 2 și 10mg/kg administrat de 3 ori pe zi la șoareci (DBA/2) infectați cu virusul gripei A/PR/8/34 a prelungit durata de supraviețuire a șoarecilor infectați și a îmbunătățit severitatea simptomelor de gripă la aceste animale. Serkedjieva et al. au observat că fracția Et₂O a extractului etanolic din propolis micșorează activitatea infecțioasă a A/H1N1 și A/H3N2 in vitro la concentrații de 50 și 100 µg/mL. Rezultatele grupului Serkedjieva sugerează că propolisul a fost activ in vitro și împotriva tulpinii virale H0N1. Kaempferolul în doze de 30mg/kg prelungește durata de supraviețuire a animalelor (șoareci BALF) după infectare. Apigenina, acidul cumaric și kaempferolul au prezentat activitate antivirală împotriva tulpinilor A/PR/8/34 (H1N1), A/Toyama/129/2011 (H1N1), A/Toyama/26/2011 (H1N1) in vitro în comparație cu artepillina C, chrysina, quercetina, rutinul, acidul benzoic, acidul 4-hidroxi-3-metoxicinamic, acidul trans-cinamic. Acidul cafeic exercită activitate in vitro împotriva tulpinilor A/Toyama/129/2011 (H1N1) și A/Toyama/26/2011 (H1N1) dar nu și împotriva tulpinii A/PR/8/34 (H1N1). Serkedjieva et al. au arătat că unele componente sintetice ale propolisului mișorează activitatea infecțioasă a virusurilor gripale A/Hong Kong/1/68 și A/PR/8/34 (H1N1) in vitro. Drago et al. au comparat activitatea antivirală a extractului hidroalcoolic din propolis, arătând că activitatea antivirală a propolisului Actichelated® (în concentrații de 0,032 – 0,128g/L) în conjuncție cu galangina a fost mai mare decât cea a extractului hidroalcoolic împotriva virusurilor gripei, parainfluenza, adenovirusului, și herpesvirusului de tip 1. Propolisul posedă și activitate antibacteriană și nu prezintă efecte citotoxice. (Tabelul 1).

Tabelul 1. Activitatea antivirală a propolisului împotriva virusurilor respiratorii obținută în studii preclinice

Teste clinice

Până acum nu au fost publicate teste clinice controlate de evaluare a eficienței preparatelor din propolis împotriva infecțiilor cauzate de virusurile gripei.

Activitate împotriva rinovirusurilor umane

Studii preclinice

Infecțiile tractului respirator superior sunt printre cele mai frecvente boli din lume. Rinovirusurile umane, coronavirusurile și virusurile sincțiale respiratorii produc aceste infecții la copii și la adulți. Ele sunt cauza a peste 50% din răcelile obișnuite. După Jin et al. în 2019 au existat 17,2 miliarde de îmbolnăviri. Un singur studiu in vitro a investigat activitatea propolisului în infecțiile tractului respirator. Kwon et al. au arătat că extractul etanolic 80% din propolis brazilian și fracțiile sale obținute folosind hexan, cloroform și acetat de etil prezintă activitate antivirală împotriva rinovirus-4 cu valori IC₅₀ de la 5,00µg/mL (fracția solubilă în cloroform) la 15,4µg/mL (extract etanolic). Kaempferolul și chrysina au fost obținute din acest extract etanolic. Kaempferolul a prezentat cea mai mare activitate antivirală împotriva rinovirus-2 cu IC₅₀ 7,3 µg/mL, iar chrysina a prezentat cea mai mare activitate antivirală împotriva rinovirus-3 cu IC₅₀ 17,3 µg/mL. Alți compuși naturali activi împotriva rinovirus-2 includ quercetina, luteolina și galangina. Kaempferolul și acidul p-cumaric inhibă replicarea ARN viral al rinovirus-3 în celulele HeLa și micșorează pătrunderea virusurilor în celule.

Teste clinice

Un test clinic dublu-orb, implicând copii cu vârsta de 5 – 12 ani, cu amigdalofaringită bacteriană, a arătat că administrarea unui produs complex conținând miere, lăptișor de matcă și propolis (20 – 40 mg/kg timp de 10 zile) a fost benefic în tratamentul infecțiilor tractului respirator superior. Esposito et al. au efectuat un test clinic randomizat, dublu-orb, controlat placebo pentru a stabili eficiența unui spray oral cu propolis (MED propolis) la pacienți cu simptome de boală a tractului respirator superior (n = 58, vârsta 18 – 77 de ani). Propolisul a fost administrat în doze de 2 – 4 pulverizări (0,8 – 1,6 mL de propolis) de 3 ori pe zi, timp de 5 zile.A fost observată remisiunea simptomelor la 83% după 3 zile de terapie. Di Pierro et al. au arătat că un amestec de fitozomi cu propolis (Propolisina®) conținând un săculeț cu 73 mg de propolis pur s-a dovedit eficient într-un studiu clinic open-label, retrospectiv, controlat, implicând pacienți cu faringite non-streptococice și virale cauzate de paramyxovirusuri, rinovirusuri, adenovirusuri. Produsul a mișorat severitatea simptomelor precum durerea în gât, febra și eritemul faringian.

Într-un studiu randomizat, dublu-orb, controlat placebo Cohen et al. au atras atenția asupra unui preparat care conține propolis (50 mg/mL), Echinacea (50 mg/mL) și vitamina C (10 mg/mL) cu scopul de a-i stabili eficiența în prevenirea infecțiilor tractului respirator superior la copii cu vârsta de 1 – 5 ani. Preparatul a fost administrat pacienților în doze de câte 5,0 mL și 7,5 mL, de două ori pe zi, timp de 12 săptămâni. Pacienții care au primit preparatul au prezentat o micșorare cu 55% a numărului de episoade de boală și o micșorare cu 62% a numărului de zile cu febră, precum și o scădere globală a numărului total de zile cu simptome de boală. Salatino et al. consideră că a crescut numărul de studii dar cele mai multe au fost efectuate cu virusurile herpes simplex și gripale.

Tabelul 2. Activitatea antivirală a propolisului împotriva bolilor respiratorii virale pe baza studiilor clinice

Concluzii

Propolisul prezintă proprietăți antimicrobiene prin mai multe mecanisme care nu au fost elucidate în totalitate. Numeroase articole prezintă un domeniu larg de acțiuni ale propolisului împotriva microorganismelor. Studiile experimentale (in vitro și in vivo) precum și studii clinice au arătat că extractele din propolis constituie o opțiune eficientă în profilaxia și tratamentul bolilor tractului respirator superior cauzate de virusuri precum sindrom respirator acut grav coronavirus-2, virusurile gripei, parainfluenza și rinovirusuri. Propolisul prezintă activitate anti-inflamatoare, oferind un mecanism potențial de combatere a furtunii de citokine observată într-unele infecții cu SARS-CoV-2. În pofida progreselor recente, autorii sugerează necesitatea continuării cercetărilor pentru a stabili efectele propolisului combinat cu medicamente antivirale convenționale. Astfel de combinații sunt promițătoare datorită efectelor sinergice potențiale dintre propolis, componentele sale biologic active și medicamentele antivirale existente. Mai mult, propolisul s-a dovedit a fi benefic în managementul hiperglicemiei și hipertensiunii; astfel, extractele pot fi folosite pentru a micșora povara impusă de comorbidități la pacienții cu infecții ale tractului respirator superior. Nu au fost efectuate cercetări sistematice asupra activității diferitelor tipuri de propolis în tratamentul bolilor tractului respirator superior și sunt necesare mai multe studii clinice privind folosirea sa.

”Propolis antiviral and immunomodulatory activity: a review and perspectives for COVID-19 treatment” Journal of Pharmacy and Pharmacology, 2021, vol. XX, 1 – 19

”Propolis and its potential against SARS-CoV-2 infection mechanisms and COVID-19 disease” Biomedicine & Pharmacotherapy, vol. 131, noiembrie 2020, 110622

”Propolis efficacy on SARS-CoV viruses: a review on antimicrobial activities and molecular simulations” Environmental Science and Pollution Research, 2022, 29: 58628 – 58647

”Antiviral, antibacterian, antifungal, and antiparasitic properties of propolis: A Review” Foods 2021, 10, 1360

”The Effects of Propolis on viral Respiratory Diseases” Molecules, 2023, 28, 359