Melidava

Polenul, pastura si sanatatea ficatului

Pollen and bee bread and liver health

Zakaria, Z. A. Othman, J. B. Suleiman, V. U. Nna, M. Mohamed

Abrevieri

ACCα – acetil-CoA carboxilază α

ALD – boala ficatului alcoolic

ALP – fosfatază alcalină

AMPK – protein kinază activată de monofosfat de adenozină

AST – aspartat aminotransferază

COL1A1 – colagen de tip 1 lanț alfa 1

CRP – proteină C-reactivă

ER – reticul endoplasmic

FAS – sintază de acizi grași

FATP2 – proteina 2 de transport al acizilor grași

FFA – acid gras liber

GCMS – gaz-cromatografie spectrometrie de masă

HFD – regim alimentar bogat în grăsimi

HGF – factor de creștere a hepatocitelor

HO1 – hem oxigenază 1

LCMS – cromatografie în fază lichidă-spectrometrie de masă

LPS – lipopolizaharidă

LXRα – receptor α hepatic X

NAFLD – boala ficatului gras non-alcoolic

Nrf2 – factor 2 legat de factorul nuclear eritroid 2

PCNA – antigen nuclear de proliferare celulară

PI3K – fosfoinozitid-3-kinază

SCD-1 – stearoil-CoA desaturază 1

SGLT1 – transporter 1 de glucoză dependent de sodiu

SMA – actina mușchilor netezi

SREBP-1c – proteina 1c de legare a elementului de reglare a sterolilor

TG – trigliceride

Introducere

Folosirea produselor apicole în medicina complementară și ca suplement alimentar pentru a trata diferite boli este practicată de mult timp. După Nayik et al. prima dovadă a folosirii produselor apicole de către oameni a fost pictura pe o stâncă a unui om care colectează miere de la albinele sălbatice, descoperită în 1919 în Cave Spider – Spania. Se crede că pictura datează din 8000-5000 ien deci din Neolitic.

Grăuncioarele de polen sunt structuri microscopice produse în anterele staminelor florilor de angiosperme. Ele sunt colectate de albine din inflorescențele plantelor pe piciorușele posterioare, umectate cu nectar sau miere pentru legare și transportate în stup. Apicultorii le colectează folosind capcane așezate la intrarea în stup. Grăuncioarele de polen nu provin de la o singură floare. Originea lor se identifică folosind microscopia electronică de scanare, prin culoare, morfologie și textura suprafeței. Deși originea botanică este factorul principal care determină compoziția chimică a BP, ea este influențată și de originea geografică, vreme, climat, tipul de sol și rasa albinelor. Ca rezultat, apar diferențe de compoziție ale acestui produs cu proprietăți nutriționale și terapeutice. De obicei, polenul are un conținut ridicat de umiditate și trebuie deshidratat pentru a preveni degradarea, cu păstrarea nutrienților. BP conține carbohidrați, proteine, lipide, vitamine, săruri minerale și compuși fenolici, care contribuie la proprietățile sale; este antioxidant, hepatoprotector, antimicrobian, antifungic, antiradiații, chemopreventiv, anti-inflamator și anticanceros.

Păstura albinelor (ambrozia) este polenul fermentat amestecat cu miere și secreții ale glandelor salivare ale albinelor și depozitat în stup. Constituie o sursă de proteine pentru larve și albinele tinere. Albinele culegătoare aduc încărcăturile de polen în stup și le depozitează în celulele goale ale fagurilor, unde este amestecat cu miere și ceară. Fermentația lactică a BP în stup este efectuată de lactobacili în condiții anaerobe și transformă polenul într-un produs mai ușor conservabil ”păstura”. Procesul de distrugere a învelișului exterior al polenului, compus din sporolenină, este esențial pentru a mări accesibilitatea la nutrienții din BP. Transformarea enzimatică a BP în păstură îl protejează împotriva pierderii proprietăților și formează componente noi.

În comparație cu BP, păstura are o valoare nutrițională superioară, o digestibilitate mai bună și o compoziție chimică complexă datorită fermentației care îmbunătățește absorbția și asimilarea în organism. Păstura a demonstrat proprietăți antibacteriene, antioxidante și anticanceroase, iar consumarea sa are efecte de protecție împotriva afecțiunilor cardiovasculare, stimulează fertilitatea masculină, atenuează disfuncțiile renale și cancerele.

Ficatul este un organ ”centrală de putere” care efectuează diferite funcții importante, de la producerea de proteine, colesterol și bilă, la depozitarea de vitamine, săruri minerale și chiar carbohidrați. De asemenea, scindează toxinele precum alcoolul, medicamentele și unele subproduse ale metabolismului, menținând homeostazia organismului. Astfel este ținta a numeroase dereglări de homeostazie care produc boli ale ficatului. Ficatul conține mai multe tipuri de celule; hepatocite, celule endoteliale sinusoidale hepatice, celule ale ductului biliar (colangiocite), celule hepatice stelate. În plus, ficatul mai conține una dintre cele mai mari populații de macrofagi rezidenți; celule Kupffer, celule NK, celule B ale plasmei și alte celule imune periferice precum monocite și neutrofile.

Aprox. 2 milioane de decese anual sunt atribuite bolilor ficatului, dintre care jumătate se datorează complicațiilor cirozei, iar restul hepatitelor virale și carcinoamelor hepatocelulare. Numeroase studii au comunicat beneficiile aduse de BP și de păstură în tratamentul bolilor de ficat, inclusiv efecte benefice asupra enzimelor hepatice, îmbunătățiri ale steatozei și fibrozei hepatice și micșorarea riscului de ciroză și carcinom hepatocelular.

Compoziția chimică și componentele active din BP și păstură

În polenurile provenite de la diferite specii de plante au fost identificați aprox. 200 compuși chimici proveniți din diferite specii de plante; carbohidrați și zaharuri, lipide și acizi grași, fibre alimentare, săruri minerale și vitamine. Prezența polifenolilor și mai ales a flavonizilor mărește valoarea nutrițională. Compoziția  polenului depinde variațiile sezoniere și regionale.

Păstura este compusă din proteine, aminoacizi liberi, carbohidrați, acizi grași și alte molecule bioactive. Chiar dacă BP și păstura provin din polen floral, compoziția lor este diferită; pH-ul păsturii este mai acid (p H 3,8-4,3) față de BP (pH 4,1-5,9) datorită acidului lactic format în procesul de fermentație, iar concentrația acidului lactic este de 6 ori mai mare decât cea din BP. Păstura conține un domeniu mai larg de zaharuri și mai multe zaharuri reducătoare decât BP. Kaplan et al. au demonstrat că variațiile în conținutul de proteine și lipide din păstură sunt cuprinse între 14,8-24,3% și respectiv 5,9-11,5% în mostrele din Trifolium sp., Gossypium hirsutum, Castanea sativa, Citrus spp. și Helianthus annuus. Un alt studiu a comunicat că 15 mostre de păstură au avut conținuturi de lipide de 1,65-5,50%, iar Kaplan et al. au identificat 37 de acizi grași în mostrele de păstură.

Compoziția BP și necesarul nutrițional RDI (Required Daily Intake)

Compoziția păsturii și necesitățile nutriționale conform RDI

Recent, componentele active  din BP și păstură au devenit  de important interes comercial, Metanolul a fost mult folosit pentru concentrarea componentelor active din BP și păstură, în afară de etanol, hexan sau cloroform. HPLC este metoda standard folosită pentru a detecta polifenolii întrucât permite separări avansate prin metode relativ simple.

Prezența componentelor bioactive în BP și păstură contribuie la efecte biologice semnificative. Unele componente active, precum quercetina, naringenina, hesperetina și epicatechina sunt absorbite direct în intestinul subțire și metabolizate în ficat pentru a-și exercita efectele. Unii flavonoizi sunt absorbiți de către transporterul 1 al glucozei dependent de Na (SGLT1). Absorbția metaboliților cu molecule mici se produce de asemenea în colon, unde microflora degradează flavonoizii la acizi fenolici, cu structuri mai simple, care sunt apoi metabolizați în ficat.

Compușii fenolici sunt considerați cei mai importanți contributori la activitatea antioxidantă ridicată a acestor produse naturale. Compușii fenolici cuprind flavonoizi și acizi fenolici care mediază benefic acțiunile biologice de menținere a sănătății. Ei pot fi clasificați în antrachinone, cumarine și izocumarine, flavonoizi, lignine, naftochinone și acizi fenolici, precum și stilbeni. Subclasele flavonoizilor sunt chalcone, flavan -3-oli, flavanone, flavone, flavonoli, izoflavone și bioflavonoizi. Acizii fenolici din BP sunt; acizii cafeic, ferulic, vanilic, galic, syringic,bezoic, clorogenic, t-cinamic și p-cumaric, iar flavonoizii sunt apigenină catechină, epicatechină, hesperetină, kaempferol, luteolină, izorhamnetină și quercetină.

Serra Bonvehi et al. au identificat 7 acizi fenolici în BP din Spania, inclusiv acidul 3,4-dihidroxibenzoic, esterul etilic al acidului 4-hidroxibenzoic, acizii o-cumaric, p-cumaric, syringic, trans-cinamic și vanilic, pecum și flavonoizii izorhamnetină, kaempferol, myricetină, rutin și quercetină în aceste mostre. Polenul din China posedă mult rutin, urmat de acid benzoic, resveratrol, quercetină, acizii protocatechuic cinamic, p-hidroxibenzoic, p-cumaric, galic și kaempferol. BP brazilian conține flavonoizii izoquercetină, myricetină, tricetină, quercetină, luteolină, selagină, kaempferol și izorhamnetină.

Într-un studiu efetuat de Isidorov et al. păstura din Polonia conține predominat kaempferol, izorhamnetină și acid p-cumaric. Probele de păstură din Portugalia au conținut herbacetină, izorhamnetină, kaempferol, myricetină și quercetină. Păstura din Malaezia a conținut acizii cafeic și ferulic, apigenină, kaempferol, și izorhamnetină. O analiză comparativă efectuată în Turcia asupra BP și păsturii a arătat că concentrațiile de acid cafeic, rutin etil galat, acid trans-ferulic și myricetină sunt mai mari în mostrele de BP în comparație cu păstura.

Efectele BP și ale păsturii asupra enzimelor hepatice

Enzime hepatice

Ficatul este un organ vital implicat în numeroase procese metabolice. Creșterea enzimelor hepatice este o primă manifestare a unei boli hepatice. Aceste enzime sunt localizate de obicei în hepatocite sau legate de membrana plasmică. Ele pot fi secretate din ficat în sânge datorită unor distrugeri ale integrității membranelor (scurgeri ale joncțiunii gap), prin necroză celulară, descărcarea enzimelor legate de membrană împreună cu fragmente din aceasta, sau descărcarea enzimelor legate de membrane din ancora lor fosfatidil-inozitolică ca fracții solubile. Numeroase studii au legat creșterea concentrațiilor acestor enzime de creșterea stresului oxidativ.

Atât BP cât și păstura sunt legate de îmbunătățirea enzimelor hepatice. BP a fost larg folosit în creșterea puilor de găină ca adaus zilnic în furaje în scopul îmbunătățirii sănătății ficatului și s-a demonstrat că îmbunătățește sănătatea ficatului și la iepurii pentru carne și la pui prin micșorarea concentrațiilor de AST și ALT în comparație cu grupele martor. Ingestia de BP într-un model cu șobolan autistic și cu iepuroaice însărcinate le îmbunătățește condiția mintală și performanța reproductivă, normalizând și concentrațiile enzimelor hepatice. Toate acestea arată că BP micșorează distrugerile hepatice și îmbunătățește funcțiile ficatului prin îmbunătățirea activității antioxidante, captare de radicali liberi și inhibiția distrugerilor membranelor plasmice, și reticulilor endoplasmici din ficat, induse de radicali liberi. În plus au fost observate îmbunătățiri ale stresului oxidativ în ficat și a enzimelor hepatice la șobolani cu distrugeri hepatice induse cu carbaril, sugerând acțiuni de prevenire a distrugerilor oxidative. Un alt studiu a comunicat îmbunătățiri ale enzimelor hepatice, a concentrațiilor de MDA, și a distrugerilor hepatice  în celule hepatice umane după administrare de polen de pin.

Păstura prezintă numeroase efecte benefice, fiind  antimicrobiană, antiaging, antiaterosclerotică și antiproliferativă. Protejează ficatul împotriva unor bolli. Folosirea BP și a păsturii produse micșorarea concentrațiilor de AST, ALT și ALP din ficat. Diabetul zaharat și bolile de  ficat sunt legate între ele, întrucât ficatul reglează concentrația de glucoză din sânge prin metabolismul hepatic al insulinei și glucozei. Consumul de extract în acetat de etil din păstură, bogat în antioxidanți, a normalizat concentrațiile de AST și ALT din plasmă la șobolanii cu diabet indus cu streptozotocină datorită activității ridicate antioxidantă și de captare a radicalilor liberi a păsturii folosite în studiu. Un studiu care a folosit păstură ca aditiv furajer pentru capre însărcinate, a observat micșorarea concentrațiilor serice  de ALT și AST, îmbunătățirea digestiei animalelor, valorilor furajere și a producției.

Aceste acțiuni hepatoprotectoare ale BP și păsturii sunt determinate de cantitățile mari de componente benefic active precum fenoli, flavonoizi și glicozide, de vitamine și săruri minerale. De ex. administrarea de rutin, acid ferulic, acid vanilic, kaempferol, apigenină și quercetină a îmbunătățit funcțiile hepatice în modele cu animale care au suferit distrugeri hepatice induse. Vitaminele și sărurile minerale din BP și păstură contribuie la sănătatea ficatului. Administrarea acestor vitamine și minerale a readus enzimele hepatice la valorile normale, inclusiv concentrațiile de tocoferol, β-caroten, acid ascorbic, Ca și Mg. Aceste efecte arată menținerea integrității membranelor celulare.

Hepatită și hepatotoxicitate

Extractul din BP a contracarat cu succes consecințele stresului oxidativ indus de toxicitatea medicamentelor în ficatul șobolanilor, datorită conținutului de antioxidanți. Studiile preclinice au comunicat efectele de dezintoxicare ale BP. Animalele au fost otrăvite cu solvenți organici, CCl₄ și tricloretilenă, fluorură de amoniu, etionină și galactozamină, care produc distrugeri ale hepatocitelor, steatoză hepatică și ciroză și măresc concentrațiile markerilor distrugerilor ficatului, ALT, AST și ALP în sânge. Administrarea de BP a produs un efect de dezintoxicare, micșorând concentrațiile AST, ALT și ALP până la valorile fiziologice la animalele cu distrugeri hepatice cauzate de CCl₄, carbaril și propoxur. Într-un alt studiu BP a micșorat efectul hepatotoxic, fapt demonstrat prin micșorări semnificative ale numerelor de monocite și limfocite, ale concentrațiilor de AST, ALT, ALP, MDA și îmbunătățiri ale activităților SOD și CAT la șobolani cu toxicități hepatice induse cu Cd. În studii experimentale comparative, implicând administrarea de polen de castan, miere, propolis și lăptișor de matcă  la șobolani cu distrugeri hepatice induse cu CCl₄, autorii au demonstrat că toate modalitățile de tratament au exercitat eficiențe similare împotriva distrugerilor hepatice, prin îmbunătățirea valorilor AST și ALT și micșorarea necrozei hepatice, indiferent de capacitățile lor antioxidante.

Păstura a micșorat distrugerile hepatice în hepatotoxicitatea indusă cu Al prin micșorarea concentrațiilor de AST, ALT, proteină C reactivă (CRP) și a îmbunătățit numerele de monocite și limfocite, indicând efectele sale de protecție împotriva heppatotoxicității în modele cu șobolani, acțiune atribuită activității ale de captare a radicalilor liberi.

Hepatita și hepatotoxicitatea sunt riscuri importante pentru producerea de boli ale ficatului și de carcinoame hepatocelulare. Mecanismul de detoxifiere este atribuit  polifenolilor din BP și păstură. Quercetina îmbunătățește funcția hepatică și previne degradarea hepatocitelor în distrugerile hepatice induse cu CCl₄ la șobolani.

Boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD)

Ficatul are un rol important în metabolismul lipidelor implicând aportul de acizi grași, sinteza, depozitarea și distribuția lipidelor și a lipoproteinelor. În condiții fiziologice normale, el funcționează normal menținând un nivel scăzut al lipidelor; totuși, la avansarea obezității, se produc acumulări anormale de lipide în ficat, care își micșorează funcționalitatea, putându-se ajunge la NAFLD și carcinom hepatic. NAFLD a fost de asemenea legată de creșterea producerii de ROS și de activități scăzute ale enzimelor antioxidante în țesutul hepatic. Prevenirea și intervențiile prin regim alimentar sunt de preferat, întrucât intervențiile farmacologice de tratare a NAFLD sunt încă în investigare.

BP prezintă efecte benefice asupra metabolismului lipidelor în ficat; micșorează conținutul hepatic de lipide și depunerea acestora. Compușii fenolici din BP, care sunt metabolițți secundari ai plantelor, prezintă acțiuni antioxidante, micșorează greutatea corporală, glucoza sanguină a jeun și principalele caracteristici ale NAFLD – enzimele hepatice, depunerile de lipide, inflamația, stresul oxidativ și downreglează expresia genelor legate de sinteza de lipide în ficat la șoareci cu NAFLD indusă cu HFD. Proprietatea anti-obezitate a BP este atribuită capacității sale de a mări autofagia hepatică și expresia lipazelor printr-o cale de semnalare mediată de AMPK/mTOR, deci micșoorează avansarea NAFLD în modele cu animale. Un studiu a comunicat că BP mărește expresia genei Nrf2, factor de transcripție esențial în menținerea homeostaziei redox, micșorarea markerului stresului oxidativ hepatic MDA și creșterea activităților enzimelor antioxidanteîn modele cu animale de NAFLD. Nu a fost încă stabilit potențialul păsturii în NAFLD, fiind necesară continuarea investigațiilor. În plus, kaempferolul, acizii ferulic, p-cumaric și galic din BP și păstură au roluri benefice.

Au fost oferite date referitoare la folosirea acestor produse apicole demonstrând acțiunile benefice ale componentelor lor în tratamentul NAFLD. De ex. acizii galic, cafeic, ferulic, quercetina, kaempferolul și apigenina îmbunătățesc situația în NAFLD prin protejarea împotriva steatozei hepatice și a altor boli metabolice legate de NAFLD. Aceste acțiuni benefice sunt determinate de proprietățile lor antioxidante și anti-inflamatoare în controlul lipogenezei hepatice. Administrarea de acid galic a inhibat concentrațiile ROS, HO1, NF-kB, TNF-α și IL-6, a activat calea de semnalare a AMPK hepatic, a supresat expresia hepatică a genelor transporterilor de acizi grași (CD36 și FATP2) și lipogeneza de novo (ACCα, SREBP-1c și LXRα) prevenind acumularea de lipide în ficat în modelele de NAFLD. NAFLD și microflora intestinală sunt legate între ele, iar lipopolizaharidele proinflamatoare (LPS) generate de către microflora intestinală măresc inflamația hepatică și acumularea de TG, inducând NAFLD. S-a comunicat că acidul cafeic și quercetina inhibă calea de semnalare LPS/TLR4, supresează nivelurile expresiilor proteice ale proteinelor din lipogeneza hepatică, precum SREBP-1c, FAS, ACC și SCD-1, micșorând steatoza hepatică și hiperlipidemia la modele de NAFLD cu animale. Stresul reticulului endoplasmic (ER) și autofagia sunt implicate în steatoza hepatică, iar acidul cafeic și quercetina supresează steatoza hepatică prin micșorarea stresului ER și creșterea autofagiei hepatice în modelele de NAFLD.

În afară de aceste componente bioactive, și alte componente ale BP și păsturii conferă valoare proprietăților lor terapeutice. Vitaminele și unele săruri minerale prezintă proprietăți antioxidante cu beneficii pentru sănătate, inclusiv în combaterea NAFLD.  Un studiu a arătat că vitaminele C și E micșorează semnificativ steatoza hepatică la șobolani cu NAFLD. Perumpail et al. au comunicat că administrarea de vit. E exercită efecte terapeutice prin mărirea activității antioxidante, micșorarea inflamației și a apoptozei, prevenind distrugerile de celule și îmbunătățind situația în steatoza hepatică. Un studiu efectuat în China pe 3500 de adulți diagnosticați cu NAFLD a arătat că vit. C încetinește avansarea bolii. Consumul de Ca în alimentație exercită efecte hepatoprotectoare împotriva NAFLD, prin refacerea echilibrului antioxidant/oxidant, micșorarea activității de lipogeneză din ficat și mărirea lipolizei hepatice în modele cu animale de NAFLD indusă prin HFD. Similar, administrarea de săruri de Zn a activat autofagia hepatică și lipoliza, a inhibat lipogeneza și a îmbunătățit metabolismul hepatic la modele de NAFLD cu animale.

Boala ficatului alcoolic (ALD)

Consumul excesiv de alcool a devenit o problemă globală de sănătate, iar aprox. 3,8% din decesele din întreaga lume sunt atribuite consumului de alcool și bolilor pe care le produce; hipertensiune, afecțiuni cardiovasculare, AVC, boli de ficat și cancere. Întrucât ficatul este organul principal al metabolismului etanolului, poate suferi distrugeri care includ steatoză, hepatită, fibroză/ciroză și carcinoame. Nu există un tratament pentru ALD avizat de FDA, dar se folosesc terapii ce includ abstinență, steroizi naturali și artificiali, suplemente nutriționale și transplanturi de ficat – ultimă soluție în ALD.

Kim et al. au comunicat o tendință în creștere de a folosi produse naturale cu efect hepatoprotector. Un studiu a comunicat folosirea BP și a extractelor sale ca hepatoprotectoare împotriva distrugerilor hepatice cauzate de alcool. Ceksteryte et al. au comunicat utilizarea păsturii de albine amestecată cu miere la pacienții cu abuz de alcool și hepatită cronică. Rezultatele au arătat micșorarea concentrațiilor de AST și ALT și dispariția sclerei ochilor îngălbeniți, a pigmentării pielii și micșorarea dimensiunilor ficatului. Administrarea orală de acid cafeic a micșorat mult fosfolipidele din ser și ficat, TG, FFA, colesterolul, stresul oxidativ și inflamația din ficat, mărind activitățile antioxidante hepatice induse cu alcool la șobolani.  Alte studii au comunicat efecte similare după administrarea de naringină, quercetină, rutin, acid galic, acid ascorbic și β-caroten în managementul ALD.

Ciroză

Unele medicamente (paracetamol, hidrocortizon) produc modificări cirotice ale ficatului, dacă au fost supradozate. BP folosit ca tratament nutrițional într-un model cu șobolani de ciroză hepatică indusă cu CCl₄ a produs micșorarea distrugerilor hepatice și a fibrozei, ameliorând degenerarea ficatului și micșorând concentrațiile AST, ALT, TGF-β și factorului de creștere a hepatocitelor (HGF). Autorii au constatat că concentrația de albumină a crescut semnificativ la șobolanii cirotici tratați cu Noveliver, un suplement compus din BP, albumină, fosfolipide și drojdii bogate în Se. Ciroza este consecința patologică a bolii cronice de ficat, care împlică un răspuns de auto-vindecare prin fibroză mediat de diferite citokine și formarea unei matrici extracelulare. BP din pinii Masson a prezentat activitate antifibrotică în modele cu șobolani cu fibroze hepatice. Efectul a fost observat prin micșorarea expresiei mARN-ului TGF-β și actinei α a mușchilor netezi (SMA) și creșterea activității enzimelor de degradare a matricii în comparație cu grupul martor, încetinind avansarea fibrozei hepatice. În plus, BP a micșorat hiperplazia colagenului în zona portală hepatică în comparație cu martorii. Până acum nu a fost efectuat nici un studiu privind efectele păsturii asupra animalelor cirotice.

Flavonoizii și compușii fenolici din BP și păstură ar putea fi folosiți ca suplemente terapeutice pentru atenuarea modificărilor hepatofibrotice din ficatul cirotic. Într-un studiu implicând hepatotoxicitatea indusă cu CCl₄ la șobolani, expresiile mediatorilor profibrotici TGF-β și lanțul α al colagenului de tip 1 (COL1A1) au fost downreglate de extractele bogate în polifenoli ce conțineau acizi galic, vanilic, cafeic, siringic, p-cumaric, ferulic, elagic, benzoic, o-cumaric, și salicilic. Astfel au fost refăcute funcțiile hepatice prin prevenirea fibrogenezei și a morții celulelor hepatice. Administrarea de resveratrol timp de 2 săptămâni a demonstrat prevenirea efectului dăunător asupra cirozei hepatice produs prin micșorarea expresiilor TGF-β, α-SMA, colagenului și fibrozei hepatice într-un model cu șobolani cirotici. Îmbunătățirea cicatrizării cirotice și a balonării hepatocitelor se observă de asemenea la șobolani cu hepatotoxicitate indusă cu CCl₄ cărora li s-a administrat un extract bogat în polifenoli, conținând acid cafeic și eppicatechină.

Carcinom hepatocelular

BP prezintă activități antiproliferative și antiapoptotice, demonstrate pe linii celulare de cancer de colon la șoareci. Activitatea antiproliferativă nu se limitează numai la cancerul de colon, existând date asupra acestui efect asupra liniei HepG2 (carcinom hepatic uman). Un alt studiu a evidențiat scăderea citotoxicității celulelor de cancer de tip HepG2 după expunere timp de 48 de ore la un extract din polen.

Într-un studiu recent, abordarea mecanică (?) a activității antitumorale a polenului ar putea fi legată de reglarea căii PI3K/AKT, o cale importantă în cancerele umane. Inhibiția sa previne proliferarea anormală și dezvoltarea masivă a celulelor tumorale. Polenul a constituit unul din remediile naturale din medicina chineză în tratamentul bolnavilor cu boli primare de ficat. În afară de rolul său benefic determinat de activitatea antiproliferativă, polenul poate fi folositor bolnavilor de cancer cu anorexie și cașexie, datorită rolului său ca stimulator de apetit și în îmbunătățirea performanței musculare. S-a arătat că păstura din Portugalia inhibă dezvoltarea în linia de celule HepG2, ceea ce indică proprietăți antitumorale.

Mai mult, păstura nu a prezentat efecte toxice față de liniile de celule normale, fiind un candidat ca agent antitumoral. Păstura de lămâi din Egipt a prezentat o activitate ridicată de inhibiție împotriva liniei de celule HepG2 în modul dependent de doze. Activitatea citotoxică a păsturii ar putea fi legată de valoarea sa nutrițională și de polifenolii din compoziția sa.

Acizii cafeic și p-cumaric sunt citotoxici prin inhibiția dezvoltării celulelor tumorale, probabil datorită acțiunilor de reglare a apoptozei, de blocare a ciclului celular, și inhibiției metastazării. Acidul galic a fost un agent antiproliferativ în carcinome hepatocelulare induse cu dietilnitrozamină la șobolani, prin îmbunătățirea celulelor pozitive la antigenul nuclear de proliferare celulară (PCNA). Un regim alimentar bogat în resveratrol ar putea produce efecte anticanceroase. Într-un studiu recent, resveratrolul a inhibat viabilitatea și proliferarea celulelor hepatice și a indus apoptoza celulelor de cancer hepatocelular, downreglând markerii apoptotici prin reglarea căii de semnalare PI3K/AKT, determinând supresarea dezvoltării tumorale.

Considerații privind siguranța BP și a păsturii

În afară de componentele bioactive, BP poate conține contaminanți precum metale grele, pesticide, ierbicide, micotoxine, bacterii și antibiotice, întrucât este expus la diferite surse de contaminanți din mediu; trebuie deci analizat pentru monitorizarea eventualilor contaminanți.

Contaminanți importanți sunt bacteriile și micotoxinele. Micotoxinele produse de specii de Aspergillus pot produce distrugeri de ADN și micșora conțiutul de antioxidanți din BP datorită concentrațiilor mari de ochratoxină A. Un alt studiu a comunicat o reacție alergică, inclusiv anafilaxie sistemică, la o peroană care a consumat BP. Grăuncioarele de polen de anemofile au produs reacții alergice la câțiva pacienți cu boală atopică. Alergenii din Asteraceae pot induce reacții alergice la copii, însă – oricum – aceste alergii sunt rare.

Polenul este un produs natural care implică expunere ambientală la poluanți chimici din sol și din apă, creind riscuri pentru sănătatea umană. Poluarea ambientală este produsă și prin acumularea de metale grele provenite din sol, care includ As, Cd, Hg și Pb, identificați în mostre de polen proaspăt provenite din diferite regiuni. Mai mult. În BP și alte produse apicole se pot dezvolta microorganisme în timpul colectării, transportului și depozitării datorită mediului bogat în nutrienți și umidității ridicate, care atrag fungi, inclusiv drojdii și mucegaiuri.