Pastura; pastura cruda; painea albinelor…
Nota: mai jos o sinteza si apoi un material documentat cu explicatii stiintifice pentru pasionati
Păstura de albine în medicină;
Bing 05, 2023
Păstura de albine este un produs apicol obținut prin fermentarea polenului în celulele fagurelui, cu ajutorul mierii și al enzimelor. Este considerată un aliment și un medicament natural, cu numeroase beneficii pentru sănătate. Are următoarele proprietăți și efecte:
- Este bogată în probiotice, enzime, vitamine, minerale, aminoacizi și antibiotice naturale
- Susține diversitatea microflorei intestinale și funcționarea normală a sistemului digestiv
- Stimulează sistemul imunitar și ajută la prevenirea sau tratarea infecțiilor
- Are efecte energizante și revitalizante, combătând oboseala cronică și stresul
- Îmbunătățește funcțiile sistemului nervos, memoria, concentrarea și capacitatea de învățare
- Normalizează metabolismul și ajută la reglarea greutății corporale
- Scade riscul de cancer prin efectele sale antioxidante și antiinflamatorii
- Tratează anemia prin conținutul său ridicat de fier și vitamina B12
- Reduce nivelul de colesterol și trigliceride din sânge, prevenind bolile cardiovasculare
- Susține sănătatea ficatului și ajută la detoxifierea organismului
- Sporește libidoul și fertilitatea, atât la bărbați cât și la femei
- Favorizează creșterea sănătoasă la copii prin aportul său de nutrienți esențiali
Nu se recomandă consumul de păstură persoanelor alergice la polen sau la alte produse apicole. De asemenea, se recomandă consultarea medicului înainte de a începe o cură cu păstură, mai ales dacă suferiți de vreo afecțiune cronică sau luați medicamente.
Bee bread as a promising source of bioactive molecules and functional properties: an up-to-date review
Pâinea albinelor ca sursă promițătoare de molecule bioactive și proprietăți funcționale: o revizuire actualizată
- Baknour, H. Laaroussi, D. Ousaaid, A. El Ghouizi, I. Es-Safi
Antibiotics 2022, 11, 203 https://doi.org/10.3390/antibiotics11020203
Introducere
Produsele apicole sunt produse naturale care sunt fie secretate de corpul albinelor prin glande, de ex. veninul, ceara și lăptișorul de matcă, sau sunt colectate și procesate de către albine, ca de ex. nectarul, polenul din flori, sau rășinile. Creșterea interesului pentru molecule bioactive de origine naturală a determinat creșterea numărului de studii asupra produselor apicole – miere, propolis, lăptișor de matcă, păstură, polen de albine – Păstura este un produs apicol unic, mai puțin cunoscut, întrucât până de curând, apicultorii nu cunoșteau metoda potrivită de colectare a sa, fără a produce daune stupului.
Pentru albine, nutrienții necesari pentru supraviețuirea și menținerea sănătății populației coloniei provin din două surse principale, nectar/mană și polen din flori. Nectarul și mana furnizează carbohidrații, iar polenul este sursa celorlalte componente ale hranei – lipide, proteine, vitamine și săruri minerale. Albinele nu consumă însă nectar/mană sau polen; ele induc modificări biochimice prin care nectarul/mana se transformă în miere, iar polenul se transformă în păstură. Procesul de obținere a păsturii debutează cu colectarea polenului din flori și amestecarea sa de către albine cu nectar sau miere și salivă ce conține enzime digestive. În această etapă, polenul floral este transformat în polen de albine, depozitat în coșulețul special din piciorușele posterioare și transportat în stup, unde albinele non-zburătoare încarcă celulele din stup cu un amestec de polen de albine și miere. Se adaugă un strat subțire de ceară pentru a proteja amestecul de oxigen. Se produce un proces anaerob de fermentație lactică prin care se produce păstura. Acest tip de fermentație lactică face păstura mai ușor digerabilă și o îmbogățește cu noi nutrienți. Studiile privind compoziția chimică a păsturii au arătat că este compusă din apă, proteine, aminoacizi liberi, carbohidrați, acizi grași și alte molecule bioactive. Această compoziție diferă de la regiune geografică la alta, în funcție de condițiile de climă și variațiile sezoniere. Toate acestea fac din păstură un potențial aliment funcțional ce conține molecule bioactive distincte.
Procesul de formare a păsturii de albine în stup
- Căutarea florilor; 2. Colectarea de polen din flori; 2. Colectarea de nectar; 3. Transformarea în polen de albine; 3. Transformarea în miere; 4. Formarea păsturii
Pe parcursul vieții albinelor apar perioade în care sunt deosebit de active, precum atunci când se reproduc coloniile, sau cele în care se produce multă ceară. În aceste etape crește necesarul de polen, iar scăderea în aprovizionare (toamna și începutul primăverii) sau existența unui polen de slabă calitate nutrițională pot avea consecințe grave pentru colonie. Aceasta face ca albinele să se reorienteze către rezervele de păstură pentru a-și acoperi nevoile. Păstura este deci importantă pentru hrană și menținerea sănătății în stup, dar are importanță nutrițională și pentru oameni datorită conținutului să în componente bioactive, cu efecte profilactice sau curative. …
Compoziția păsturii
Aminoacizi liberi
Păstura de albine din Malaezia a fost analizată în două studii publicate de către Mohammad et al. și de către Othman et al. În primul au fost analizate cromatografic 4 păsturi poliflorale cu origine botanică; Mimosa pudica, Sphagneticola trilobata, Bidens pilosa, Cassia sp., Areca catechu, Peltophorum pterocarpum, Phaleria capitata, Cassia siameza, Citrus aurantifolia și Ageratum conyzoides. Într-al doilea, au fost analizate trei mostre prin metoda WatersAccQ Tag. Rezultatele celor două studii au arătat prezența următorilor aminoacizi: fenilalanină, valină, histidină, metionină, izoleucină, leucină, treonină, alanină, arginină, tirozină, glicină, prolină, hidroxiprolină, serină, acid glutamic, acid aspartic, lizină. Donkersley et al. au studiat 51 de mostre de păstură din Anglia cu origine botanică; Trifolium, Impatiens, Rubus, Acer, Cirsium, Euscaphis, Cryptotaenia, Glycine, Coriandrum, Rosa, Prunus, Taraxacum, Camelina, Ranunculus, Salix și Andira. Analiza UHPLC a mostrelor a identificat; aspartat, glutamat, asparagină, serină, glutamină, histidină, glicină, treonină, arginină, alanină, acid γ-aminobutiric, tirozină, cisteină, valină, metionină, triptofan, cisteină, fenilalanină, izoleucină, leucină, lizină și prolină. Analiza GC-MS a a două mostre provenite din America efectuată de DeGrandi-Hoffman et al. a identificat; alanină, acid aspartic, glutamină, serină, leucină, izoleucină, metionină, treonină, triptofan, cisteină, fenilalanină și prolină. Bayram et al. au analizat 5 mostre de păstură din Turcia și au identificat: triptofan, taurină, tirozină, fenilalanină, izoleucină, leucină, acid γ-aminobutiric, acid glutamic, valină, acid 1,2-aminobutiric, acid 3-aminoizobutiric, metionină, acid 1,2-aminoadipic, β-alanină, acid aspartic, acid glutamic, valină, acid 1,2-aminobutiric, etanolamină, alanină, treonină, serină, glicină, asparagină, glutamină, prolină, sarcosină, arginină, cistationină, cistină, histidină, ornitină, carnosină, lizină și anserină (Tabelul 1).
Originea aminoacizilor din păstură este atât florală (nectar, mană, polen), cât și animală (secreții ale albinelor), și poate fi folosită la stabilirea clasificării sale botanice. Astfel triptofanul este considerat un biomarker al produselor derivate din salcâm, iar arginina al produselor provenite din castan. Aminoacizii din păstură dețin roluri fiziologice importante în organismul uman. Metionina – un aminoacid esențial – se găsește în alimentele funcționale, participă la reacția de metilare a ADN și la sinteza proteinelor, este precursor pentru glutationă (GSH) și este un agent antioxidant prin eliminarea ROS, protejând țesuturile împotriva stresului oxidativ. Arginina este un aminoacid gluconeogenic, posedă proprietăți imunomodulatoare, inclusiv stimularea funcțiilor celulelor T (CD 8+) și ale macrofagilor. Este deci necesară incorporarea de păstură în hrana zilnică a oamenilor ca nutraceutic.
Zaharuri
Albinele folosesc zaharurile pentru a produce energia necesară supraviețuirii lor. Au fost efectuate numeroase studii referitoare la conținutul de zaharuri al păsturii. De ex. albinele lucrătoare au nevoie de aprox. 4 mg/zi de zaharuri pentru a-și acoperi necesarul zilnic de energie. Prin HPLC-RID a fost determinat conținutul de zaharuri libere dintr-o mostră polifloră de păstură provenită din Maroc (Bupleurum spinosum, Anethum graveolens, Calendula officinalis, Anacyclus, Quercus ilex, Eucalyptus, Punica granatum și Acacia). Fructoza a fost cea mai reprezentativă (11,8 ± 0,4 g/100g), împreună cu mici cantități de trehaloză (0,92 ± 0,01 g/100g), glucoză (5,7 ± 0,4 /100g). Dranca et al. au identificat în păstura provenită din România 19,73g/100g fructoză și 8,82 g/100g glucoză precum și mici cantități de melezitoză și rafinoză (0,97 g/100g și 0,96 g/100g). Datele obținute de Urcan et al. pentru 5 mostre de păstură poliflorală (Brassicaceae, Poaceae, Myrtaceae, Rutaceae, Asteraceae, Fabaceae, Tiliaceae, Rosaceae, Plantaginaceae, Lamiaceae, Salicaceae și Fagaceae) din România și India prin HPLC-DAD au arătat că fructoza este componenta majoră (13,97 ± 0,05 g/100g până la 19,58 ± 0,03 g/100g) urmată de glucoză (6,40 ± 0,010 g/100g până la 15,13 ± 0,02 g/100g) și mici cantități de maltoză și turanoză.
Un studiu publicat de Mohammad et al. (HPLC-ELSD) a arătat că glucoza a fost componenta majoră din 4 mostre de păstură poliflorală provenite din Malaezia (10,270 ± 0,140 g/100g până la 12,397 ± 0,980 g/100g), urmată de sucroză (0,595 ± 0,000 g/100g), fructoză (0,396 ± 0,000 până la 1,488 ± 0,140 g/100g) și maltoză (0,694 ± 0,140 g/100g până la 1,994 ± 0,000 g/100g) (Tabelul 1). Variabilitatea ridicată s-ar putea explica prin cea a unor factori precum perioada de colectare, originea botanică și descompunerea zaharurilor de către bacteriile lactice.
Acizi grași
Acizii grași sunt printre cele mai importante componente ale păsturii. Bakour et al. au analizat GC-FID păstură provenită din Maroc și au identificat 14 acizi grași saturați și 11 nesaturați, concentrațiile cele mai mari fiind înregistrate pentru acizii α-linolenic și arahidonic (25 ± 1 % și 23,2 ± 0,5 %). Păstura provenită din Turcia a fost analizată de Kaplan et al. în două studii GC-MS și GC-FID, identificând 17 acizi grași saturați și 20 nesaturați în 9 și 5 mostre monoflorale. Drancaet et al. au analizat GC-MS păstură provenită din România obținând 23,13 % acizi grași saturați și 76,87 nesaturați (Tabelul 1). Acizii grași sunt aceeași în mostre diferite de păstură, însă concentrațiile lor diferă în funcție de condițiile geo-climatice, originea florală a polenului, chiar pentru aceleași specii recoltate din același loc.
Acizii grași au un rol important în nutriția, reproducerea și dezvoltarea albinelor. Datorită proprietăților antibiotice pe care le prezintă – antibacteriene și antifungice – acizii grași, în special cei lauric, miristic, linoleic și linolenic, contribuie la igiena coloniei.
Săruri minerale
Sărurile minerale din sol sunt transportate în plante prin rădăcinile acestora și apoi în păstură prin polenul florilor, nectar sau mană. Păstura este unul dintre cele mai bogate în macro- și microelemente dintre produsele apicole. Bakour et al. au analizat păstura provenită din Maroc identicând K (338 ± 8 mg/100g), P (251 ± 4 mg/100g), Ca (198 ± 4 mg/100g), Mg (61 ± 2 mg/100g), Fe (27,3 ± 0,3 mg/100g), Na (14,2 ± 0,1 mg/100g), Zn (3,31 ± 0,004 mg/100g) și Mn (2,6 ± 0,1 mg/100g). Conținutul de săruri minerale al mostrelor de păstură poate diferi în funcție de condițiile agro-climatice, plantele melifere, zona geografică sau anotimpul de colectare.
În păstura provenită din Malaezia, cel mai abundent element a fost K (6524,9 ± 610,6 mg/kg), urmat de P (6402,28 ± 163,29 mg/kg) și Mg (1635,4 ± 215,4 mg/kg). Eleazu et al. au comunicat concentrații mari de Ca, P, K, Mg, Fe, Zn și Mn în păstura provenită din Malaezia. Analizele ICP-MS ale păsturii provenite din Serbia au identificat Na, Mg, K, Ca, Mn, Se, Zn și Cu, cele mai abundente fiind K, Ca și Mg (Tabelul 1).
Sărurile minerale sunt implicate în funcționarea a numeroase procese biochimice și fiziologice din organismul uman. Un regim alimmentar bogat în K, de ex., îmbunătățește presiunea sanguină și previne bolile cardiovasculare la oameni și animale. P, al 6-lea element ca abundență în corpul omenesc, este implicat în sinteza acizilor nucleici, activitatea enzimelor, funcția mușchilor, mineralizarea oaselor, energie și metabolismul lipidelor.
Elementele antioxidante (Zn, Fe, Mn, Se, Cu) acționează drept cofactori pentru numeroase enzime antioxidante sau non-oxidante, fiind implicate în metabolism și integritatea organismului uman.
Acizi organici
Acizii organici sunt implicați în proprietățile microbiene și digestive ale produselor apicole, precum și în conservabilitate. Într-un studiu efectuat de Dranca et al. analizele HPLC-DAD ale păsturii din România au arătat prezența acizilor organici: gluconic (79,2 g/kg), formic (6,75 g/kg), acetic (10,7 g/kg), propionic (1,3 g/kg) și butiric (0,33 g/kg), în timp ce în păstura provenită din Maroc, Bakour et al. au identificat numai acid oxalic. Conținutul de acizi organici al păsturii variază în funcție de originea botanică (vârstă, specie și țesut vegetal) (Tabelul 1). Întrucât păstura este derivată din polen de albine conținutul său de acizi organiici este comparabil cu cel al polenului. Kalaycioglu et al. au analizat 6 mostre de polen de albine multifloral și 4 monofloral, colectate din diferite regiuni ale Turciei, identificând acizii gluconic (5,9 – 32 g/kg), lactic (0,72 – 1,2 g/kg), tartaric (0,17 – 0,30 g/kg), succinic (0,092 – 0,40 g/kg) și citric (0,19 – 0,31 g/kg). Acidul gluconic prezintă activitate antibacteriană împotriva bacteriilor anaerobe (Porphyromonas gingivalis), Gram negative (Escherichia coli) și Gram pozitive (Staphylococcus aureus), precum și o penetrare eficientă a biofilmelor și o bună activitate antibacteriană. Acidul acetic prezintă efecte antifungice împotriva tulpinilor toxigenice de Aspergillus flavus. Deci extractele din păstură pot fi folosite drept agenți antibiotici și conservanți alimentari.
Vitamine
Vitaminele sunt compuși organici cu roluri biochimice în dezvoltare, reglarea metabolismului mineralelor și diferențierea celulelor; unele dintre ei prezintă și proprietăți antioxidante, iar altele sunt precursori pentru cofactori enzimatici. Conținutul de vitamine depinde de originea vegetală a păsturii. Loper et al. au efectuat studii asupra conținutului de vitamine din mostre de polen de albine și păstură la 7, 21 și 42 de zile, provenite din acceași sursă vegetală (Prunus dulci) iar acest conținut a scăzut prin depozitare. Bakour et al. au comunicat că păstura (BB) provenită din Maroc a conținut α- și δ-tocoferol în concentrații de 10,5 ± 0,8 și 0,4 ± 0,04 mg/100g BB. Salma Malihah et al. au studiat păstura din Malaezia și au comunicat prezența vit. C (11,52 mg/100g), α- și δ-tocoferolilor, vit. A (146,8 mg/100g), vit. E (46,27 mg/100g), tiaminei (6,20 mg/100g) și riboflavinei (1,50 mg/100g (Tabelul 1).
Specificațiile pentru conținutul de vitamine al polenului de albine sugerează conținuturi de 0,2 – 0,6 mg/ș100g de riboflavină și 0,6 – 1,3 mg/100g de tiamină, ceea ce face din păstură un supliment alimentar folositor și o sursă de vitamine.
Compoziția în polifenoli
Compușii polifenolici sunt metaboliți secundari produși de plante ca răspuns la condiții de stres biotic și abiotic. Ei se împart în două grupuri: antioxidanți hidrofili (vit. C, acizii fenolici) și lipofili (carotenoizii, tocoferolii și flavonoizii). Conținutul ridicat de antioxidanți al păsturii determină bioactivitățile sale. Otica et al. au arătat corelația dintre conținutul de antioxidanți (polifenoli, flavonoli, flavone, flavanone) și activitatea antioxidantă de captare a radicalilor liberi măsurată prin determină de DPPH, Trolox, TEAC, sau FRAP, ceea ce explică efectele antioxidante ale extractelor din păstură. Natura solului, condițiile geografice și speciile de plante influențează compoziția fitochimică a alimentelor funcționale, inclusiv pe aceea a extractelor din produse apicole. Metodele și solvenții de extracție folosiți influențează cantitatea și selectivitatea componentelor extractului. Variabilitate chimică a fost observată în compozițiile extractelor din păsturi cu diferite origini geografice și florale.
Analiza HPLC a păsturii polifloorale provenite din Maroc a identificat 13 componente fenolice, dintre care izorhamnetin-O-hexozil-O-rutinozida a fost cea mai reprezentativă. Sobral et al. au analizat 6 mostre de păstură provenite din nordul Portugaliei. Analiza HPLC-DAD-ESI/MS a identificat 32 de componente fenolice, dintre care derivații glicozidici ai flavonoizilor quercetină, kaempferol, miricetină, izorhamnetină și herbacetină au fost principalele molecule antioxidante.
Urcan et al. au analizat 5 mostre de păstură provenite din România și India, identificând kaempferol-3-O-glicozidă, un derivat de acid cinamic, quercetin-3-O-sophorozidă, un derivat de 3-O-kaempferol, un derivat de acid hidroxicinamic, miricetină, tricetină, luteolină, herbacetin-3-O-glicozidă, quercetin-3-O-glicozidă și izorhamnetin-3-O-glicozidă. În mostre de păstură provenite din Lituania, România, Turcia, Portugalia și Georgia au fost identificate componente fenolice precum acid p-cumaric, kaempferol, chrysină, apigenină, acid cafeic, acid rosmarinic, miricetină, luteolină, naringină, rutin și quercetină. Analiza GC-MS a 3 mostre de păstură din Polonia a identificat kaempferol și apigenină (Tabelul 1).
Flavonoizii, acizii fenolici, și alte componente antioxidante sunt molecule funcționale cu numeroase valențe bio-farmacologice. Păstura a fost sugerată drept conservant alimentar, suplement alimentar bio-funcțional și strategie terapeutică de prevenire a stresului oxidativ și a afecțiunilor asociate – cardio-metabolice, neurodegenerative și canceroase.
Microorganisme
Păstura este un produs complex care conține diferite microorganisme – bacterii și fungi – implicate în producerea sa și care o îmbunătățesc prin adăugarea de nutrienți noi. Microorganismele din păstură provin din saliva albinelor, adăugată în polen ca materie primă pentru obținerea păsturii. Acest microbiom deține un rol important în susținerea sănătății larvelor și albinelor adulte, inclusiv în digestia carbohidraților și în furnizarea de nutrienți cu valoare adăugată, făcând din păstură un probiotic. Dimov et al. au identificat în păstură fungii: Cladosporium, Penicillium, Alternaria, Monilinia, Sclerotinia, Ascosphaera, Toxicocladosporium, Botrytis, Pseudopithomyces, Camerosporium, Paraconiothyrium, Podosphaera, Golovinomyces, Paraphaeosphaeria, Periconia și Septoriella. În plus, păstura este bogată în bacterii lactice precum Apilactobacillus kunkeei, Lactiplantibacillus plantarum, Fructobacillus fructosus, Levilactobacillus brevis, Lactobacillus delbrueckii, Lactobacillus muzae, Lactobacillus crustorum.
Enzime
Păstura conține cantități importante de enzime, dintre care cele mai importante sunt amilaze, invertază, fosfataze, transferaze și glucozoxidază. Invertaza și glucozoxidaza sunt produse în principal în glandele hipofaringeale și sunt adăugate de albine pentru a completa procesul de maturare a mierii. Catalaza și fosfataza provin din nectar, mană sau polen. În păstură au fost identificați și cofactori enzimatici precum biotină, glutationă, și NAD. Aceste enzime pot transforma componentele cu greutăți moleculare mari în altele, cu greutăți moleculare mai mici – polizaharide și proteine – ceea ce face ca păstura să fie mai ușor de digerat decât polenul de albine.
Tabelul 1. Compoziția chimică a mostrelor de păstură provenite din diferite țări
Component | Metoda de determinare | Țara de origine | Origine botanică | |
Aminoacizi liberi | Triptofan, taurină, tirozină, fenilalanină, izoleucină, leucină,acid γ-aminobutiric, metionină, acid 1,2-diaminoadipic, β-alanină, acid aspartic, acid glutamic, valină, acid 1,2-diaminobutiric, asparagină, glutamină, prolină, sarcozină, arginină, cistationină, cistină, histidină, ornitină, carnosină, lizină, anserină | LC-MS/MS | Turcia | 5 mostre de origine nedeterminată |
Idem | Fenilalanină, valină, histidină, metionină, izoleucină, leucină, treonină, alanină, arginină, tirozină, glicină, prolină, hidroxiprolină, serină, acid glutamic, acid asparrtic, lizină | Separare cromatografică | Malaezia | 4 mostre poliflorale (Mimosa pudica, Sphagneticola trilobata, Bidens ilosa, Cassia sp., Areca catechu, Poliophorum pterocarpum, Phaleria capitata, Cassia siamea, Citrus aurantifolia, Ageratum conyzoides ) |
Idem | Aspartat, glutamat, asparagină, serină, glutamină, histidină, glicină, treonină, arginină, alanină, acid γ-aminobutiric, tirosină, cisteină, valină, metionină, triptofan, fenilalanină, izoleucină, leucină, lizină, prolină | UHPLC | Anglia | 51 de mostre de păstură (Trifolium, Impatiens, Rubus, Acer, Cirsium, Euscaphis, Cryptolaenia, Glycine, Coriandrum, Rosa, Prunus, Taraxacum, Camelina, Ranunculus, Salix, Andira) |
Idem | Alanină, acid aspartic, glutamină, serină, leucină, izoleucină, metionină, treonină, valină, triptofan, cisteină, fenilalanină, prolină | GC/MS | USA | 2 mostre (nedeterminată) |
Idem | Alanină, arginină, acid aspartic, acid glutamic, glicină, histidină, hidroxiprolină, izoleucină, leucină, lizină, metionină, fenilalanină, prolină, serină, treonină, tirozină, valină | Metoda Waters AccQ Tag | Malaezia | 3 mostre (nedeterminată) |
Zaharuri | Trehaloză, glucoză, fructoză | HPLC-RID | Maroc | O mostră poliflorală (Bupleurum spinosum, Anethum graveolens, Calendula officinalis, Anacyclus, Quercus illex, Eucalyptus, Punica granatum, Acacia) |
Idem | Fructoză, glucoză, melezitoză, rafinoză | HPLC-RID | România | O mostră (nedeterminată) |
Idem | Fructoză, glucoză, turanoză, maltoză | HPLC-DAD | România și India | 5 mostre (Brassicaceae, Poaceae, Myrtaceae, Rutaceae, Asteraceae, Fabaceae, Tiliaceae, Rosaceae, Plantaginaceae, Lamiaceae, Salicaceae, Fagaceae) |
Idem | Fructoză, glucoză, sucroză, maltoză | HPLC – ELSD | Malaezia | 4 mostre poliflorale (Mimosa pudica, Sphagneticola trilobata, Bidens ilosa, Cassia sp., Areca catechu, Peltophorum pterocarpum, Phaleria capitata, Cassia siamea, Citrus aurantifolia, Ageratum conyzoides) |
Microorganisme | Lactobacillus kunkeei | RAPD-PCR | Turcia | 4 mostre (neidentificate) |
Idem | Cladosporium, Penicillium, Alternaria, Monilinia, Sclerotina, Ascosphaera, Toxicocladosporium, Botrytis, Pseudopithomyces, Camerosporium, Paraconiothytium, Podosphaera, Golovinomyces, Paraphaeosphaeria, Periconia, Septoriella | Secvențare NG8 | Bulgaria | 4 mostre (neidentificate) |
Idem | Apilolactobacillus, Lactiplantibacillus plantarum, Fructobacillus fructosus, Levilactobacillus brevis, Lactobacillus delbrueckii | Analiză PCR-DGGE Analiză RAPD-PCR | Italia | 12 mostre (neidentificate) |
Acizi organici | Acid oxalic | UPLC-PDA | Maroc | O mostră poliflorală (Anethum graveolens, Calendula officinalis, Anacyclus, Quercus ilex, Eucalyptus, Punica granatum, Acacia) |
Idem | Acizii gluconic, formic, lactic, acetic, succinic, propionic, butiric | HPLC-DAD | România | O mostră (nedeterminat) |
Vitamine | Vitaminele A, E, tiamină, riboflavină | HPLC | Malaezia | O mostră (nedeterminat) |
Idem | Vitamina C | Metoda AOAC 967,21 | Malaezia | 4 mostre poliflorale (Mimosa pudica, Sphagneticola trilobata, Bidens pilosa, Cassia sp., Areca catechu, Peltophorum pterocarpum, Phaleria capitata, Cassia siamea, Citrus aurantifolia, Ageratum conyzoides) |
Idem | Tocoferolii α și δ | HPLC | Maroc | O mostră poliflorală (Bupleurum spinosum, Anethum graveolens, Calendula officinalis, Anacyclus, Quercus ilex, Eucalyptus, Punica granatum, Acacia) |
Acizi grași | Acizii octanoic, decanoic, undecanoic, dodecanoic, tridecanoic, tetradecanoic, pentadecanoic, hexadecanoic, palmitoleic, heptadecanoic, stearic, oleic, linoleic, α-linolenic, arachidic, gadoleic, eicosadienoic, heneicosanoic, eicosatrienoic, arahidonic, behenic, eicosapentaenoic, lignoceric, nervonic | GC-FID | Maroc | |
Acizi grași | Butanoic, hexanoic, octanoic, decanoic, undecanoic, dodecanoic, tridecanoic, tetradecanoic, pentadecanoic, hexadecanoic, heptadecanoic, octadecanoic, icosanoic, heneicosanoic, docosanoic, tricosanoic, tetracosanoic, (Z)-pentadec-10-enoic, (9Z)-hexadec-9-enoic, cis-10-heptadecenoic, (E)-octadec-9-enoic, (Z)-octadec-9-enoic, (Z)-icos-11-enoic … | GC-MS | Turcia | 8 mostre monoflorale (Trifolium pratense, Gossypium hirsutum, Castanea sativa, Citrus spp., Helianthus annuus, Trifolium repens) |
Idem | …. | GC-MS | România | O mostră (nedeterminat) |
Idem | …. | GC-FID | Turcia | În 5 mostre monoflorale, majoritatea a fost polen din Citrus spp. Polenuri secundare aparținând familiilor Asteraceae, Fabaceae, Brassicaceae |
Săruri minerale | Ca, Fe, K, Mg, Na, Zn, P, Pb, Ni, Se, Mn, Co, Cu, Cd | ICP-AES | Maroc | O mostră multiflorală (Bupleurum spinosum, Anethum graveolens, Calendula officinalis, Anacyclus, Quercus ilex, Eucalyptus, Punica granatum, Acacia) |
Idem | Ca, Fe, K, Mg, Mn, Na, Zn, P, Se | ICP-MS | Malaezia | 4 mostre multiflorale (Mimosa pudica, Sphagneticola trilobata, Bidens ilosa, Cassia sp., Areca catechu, Peltophorum pterocarpum, Phaleria capitata, Cassia siamea, Citrus aurantifolia, Ageratum conyzoides) |
Idem | Na, Mg, K, Ca, Mn, Se, Fe, Zn, Cu | ICP-MS | Serbia | 12 mostre de păstură (nedeterminate) |
Idem | Ca, P, K, Mg, Fe, Zn, Mn | AAS | Malaezia | O mostră (nedeterminată) |
Polifenoli | Kaempferol-3-O-glicozidă, derivați de acid hidroxicinamic, quercetin-3-O-sophorozidă, kaempferol-3-O-derivate, miricetină, tricetină, luteolină, izorhamnetin-3-O-glicozidă | HPLC-DAD | România și India | 5 mostre (Brassicaceae, Poaceae, Myrtaceae, Rutaceae, Asteraceae, Fabaceae, Tiliaceae, Fabaceae, Rosaceae, Plantaginaceae, Fabaceae, Asteraceae, Lamiaceae, Salicaceae, Rosaceae, Fagaceae |
Idem | Acid p-cumaric, kaempferol, chrysină, apigenină | HPLC-DAD | Lituania | 9 mostre (nedeterminată) |
Idem | Acizii cafeic, p-cumaric, rosmarinic, miricetină, luteolină, quercetină, kaempferol | HPLC-DAD | România | O mostră (nedeterminată) |
Idem | Naringină, rutin, quercetină | HPLC | Georgia | 2 mostre |
Idem | Kaempferol, apigenină | GC/MS | Polonia | 3 mostre |
Idem | …. | LC-DAD-ESI/MSn | Maroc | O mostră multiflorală (Bupleurum spinosum, Anethum graveolens, Calendula officinalis, Anacyclus, Quercus ilex, Eucalyptus, Punica granatum, Acacia) |
Idem | …. | LC/DAD/ESI-MS | Portugalia | 3 mostre 1. Plantago spp. (47 %) 2. Crepis capillaris (60 %) 3. Cytisus striatus (48 %) |
Idem | …. | LC-MS/MS | Turcia | 5 mostre (neidentificate) |
Idem | …. | HPLC-DAD-ESI/MS | Portugalia | 6 mostre (neidentificate) |
Efecte bioactive ale păsturii: investigații in vitro
Capacitatea antioxidantă a păsturii
Akhir et al. și Othman et al. au determinat capacitățile antioxidante (DPPH, ABTS și FRAP) ale unor extracte din păstură provenită din Malaezia (hexanoic, etanolic și în apă distilată), arătând că solvenții influențează bioactivitatea păsturii. Extractul cu cea mai mare activitate a fost cel etanolic, urmat de cel hexanoic și apoi de cel apos. Zuluaga et al. au analizat 15 mostre de păstură provenite din Columbia, stabilind că toate au prezentat bune activități antioxidante, evaluate prin metodele FRAP și TEAC; conținutul lor de flavonoizi a fost de 1,9 – 4,5 mg echiv. quercetină/g, iar conținutul total de fenoli a fost de 2,5 – 13,7 mg echiv. acid galic/g.
Bakour et al. au publicat 3 studii în care au fost determinate activitățile antioxidante ale mostrelor de păstură provenite din Maroc, în extracte cu etanol, acetat de etil și metanol. Activitățile antioxidante (DPPH, ABTS și capacitate reducătoare) au prezentat cele mai scăzute valori IC50/EC50 pentru extractul etanolic, urmat de cel metanolic și de cel în acetat de etil.
Mai multe studii publicate în 2004 – 2020 au demonstrat capacitatea antioxidantă a mostrelor de păstură provenite din Europa (Tabelul 2).
Efectul antitumoral al păsturii
Activitatea antitumorală a păsturii a fost evaluată in vitro în două studii, unul efectuat de către Markiewicz-Zukowska et al, în care au fost testate diferite extracte etanolice din mostre de păstură colectate în Polonia ca viabilitate a liniei celulare de glioblastom U87MG după 24, 48 și 72 de ore. Rezultatele au arătat că extractul etanolic din păstură micșorează viabilitatea celulelor de cancer cu 49 – 66 %, efect care se produce în principal după 72 de ore de contact.
Al doilea studiu, efectuat de Sobral et al., a evaluat activitatea antitumorală a păsturii din NE Portugaliei împotriva liniilor de celule tumorale NCI-H460 de cancer pulmonar non-celular, HepG2 de carcinom hepatocelular, HeLa de cancer cervical și MCF-7 de adenocarcinom mamar, precum și împotriva celulelor hepatice non-tumorale PLP2. Mostrele de păstură au arătat citotoxicități mici spre moderate la peste 400 – 68 µg/mL; însă nici una dintre mostre nu a prezentat toxicitate împotriva celulelor normale (Tabelul 2).
Efect hipotensiv
Efectul hipotensiv al păsturii a fost evaluat de Nagai et al. folosind hidrolizate enzimatice din păstură preparate cu 3 proteaze diferite: pepsină, tripsină și papaină. Hidrolizatele obținute au prezentat activități de inhibiție a enzimei de conversie a angiotensinei I de 1,48 mg proteină/mL pentru hidrolizatul cu pepsină, 2,16 mg proteină/mL pentru cel cu tripsină și 5,41 mg proteină/mL pentru cel cu papaină (Tabelul 2).
Efectul de inhibiție al enzimelor care hidrolizează carbohidrații
Managementul diabetului necesită controlarea abordării din prima linie de tratament, descoperirea de agenți noi cu potențial ridicat de inhibiție a enzimelor care hidrolizează carbohidrații. Studiile in vitro au demonstrat capacitatea extractelor metanolice din păstură de a inhiba α-amilaza cu IC50 % de 3,57 mg/mL. Testele efectuate au arătat că păstura conține acizi grași funcționali, care interacționează cu resturile de aminoacizi ale enzimelor hidrolizante formând legături de hidrogen și van der Waals. Păstura este un produs complex cu conținut ridicat de flavonoizi, cunoscuți pentru capacitatea lor de a pătrunde în zona activă a enzimelor prin legături și interacțiuni alchil (?), facilitate de grupările metil și hidroxil din structura flavonoizilor. Capacitatea păsturii de a controla deficiențele metabolismului prin inhibiția carbohidrazelor a fost confirmată prin studii in vivo care au detaliat efectele farmacologice ale păsturii de albine (Tabelul 2)
Tabelul 2. Studii in vitro asupra mostrelor de păstură colectate din diferite țări
Țara | Efect funcțional | Majoritatea grăuncioarelor de polen identificate în păstură (BB) | Metoda de extracție | Concentrație | Timp de extracție | Rezultate |
Malaezia | Antioxidant | O mostră, neidentificată | Hexan și etanol 70 % în Soxhlet | Mostră de 60 g extrasă cu 300 mL solvent | 2 ore | DPPH extract etanolic (%) 93,60 ± 0,03 DPPH extract hexanic (%) 83,81 ± 0,05 ABTS extract hexanic (%) 71,23 ± 0,01 FRAP extract etanolic (mM FE/g) 0,85 ± 0,01 FRAP extract hexanic (mM FE/g) 2,41 ± 0,02 |
Portugalia | Antioxidant | 3 mostre: Plantago sp. (47 %) Crepis capillaris (60 %) Cytisus striatus (48 %) | EtOH/H2O (80/20 vol) | Mostră de 2 g extrasă cu 40 mL solvent | Total fenoli: 3,2 – 3,8 ± 0,1 mg GAE/g Total flavonoizi: 0,6 – 2,7 mg QE/g | |
Ucraina | Antioxidant | 5 mostre | Soluție metanol/apă 70 % | Mostră de 0,1 g în 5 mL solvent de extracție | Total fenoli: 12,36 – 25,44 mg GAE/100 g Capacități de captare a radicalului DPPH de 85 – 93 % | |
Columbia | Antioxidant | 15 mostre, neidentificate | Etanol 96 % | 1g mostră și 30 mL solvent | 24 ore | FRAP 35,0 – 70,1 µmol trolox/g TEAC 46,1 – 76,3 µmol trolox/g Total flavonoizi 1,9 – 4,5 eq quercetină/g Total fenoli 2,5 – 13,7 mg eq acid galic/g |
Lituania | Antioxidant | O mostră (neidentificat) | Extracte în: Apă distilată fierbinte Apă distillată Etanol | 3 g BB fierbere în 10 vol. apă distilată 2,3 g BB extrase sub agitare cu 10 vol apă distilată 3 g BB în 10 vol. etanol | 1 oră
1 zi
1 zi | Capacități de captare anioni superoxid 9,92 – 100 % Capacități de captare radicali hidroxil 9,75 – 100 % Capacități de captare DPPH 1 ± 0,2 – 98,7 ± 10,2% Capacități antioxidante 0,0181 ± 0,002 – 1,352 ± 1,036 % |
Maroc | Antioxidant | O mostră (neidentificat) | Etanol 70 % | 1 g BB macerat în 20 mL etanol 70 % | 1 săptămână | Polifenoli 14,88 ± 0,98 mg GA/g Flavonoizi 1,67 ± 0,12 mg QE/g Capacitate antioxidantă totală 143,78 ± 11,38 mg AAE/g IC50 pentru DPPH 0,05 ± 0,01 mg/mL, IC50 pentru ABTS 0,08 ± 0,05 mg/mL, Puterea reducătoare 0,05 ± 0,04 mg/mL |
Maroc | Antioxidant | O mostră poliflorală (Anethum graveolens 35 %, Quercus ilex 24 %, Eucalyptus 16 %, alte polenuri 25 %) | Extract hidrometanolic | 1 g BB extras de două ori cu 30 mL amestec metanol/apă (80/20) | 2 ore | Capacitate antioxidantă totală 143 ± 22 DPPH 0,98 ± 0,06 ABTS 0,50 ± 0,04 Putere reducătoare 0,19 ± 0,03 |
Ucraina | Antioxidant | 5 mostre (nedeterminată) | BB extrasă cu etanol | 0,1 g BB extrasă cu 20 mL etanol 80 % | 2 ore | Total polifenoli 12,36 ± 0,34 – 25,44 ± 0,22 mg GAE/g Total flavonoizi 13,56 ± 0,04 – 15,35 ± 0,09 µg QE/g DPPH 15,78 mg TEAC/g Putere reducătoare 250 mg TEAC/g |
Lituania | Antioxidant | 9 mostre (nedeterminată) | Extracția compușilor fenolici folosind apă distilată, metanol și dietileter | 50 g BB au fost extrase cu 250 mL apă distilată și 250 mL metanol; reziduul obținut a fost dizolvat în 5 mL apă distilată și extras de 3 ori ci dietileter | Nedeterminat | DPPH 64,2 ± 1,8 – 93,9 ± 0,6 % ABTS 76,5 ± 0,2 – 94,8 ± 0,5 % |
Maroc | Antioxidant | O mostră (neidentificată) | BB extrasă cu acetat de etil | Nedeterminat | Polifenoli 27,27 ± 0,38 mg EqGA/g Flavonoizi 5,29 ± 0,27 mg EqQ/g IC50 ABTS 1,52 ± 0,021 mg/mL IC50 DPPH 0,43 ± 0,02 mg/mL EC50 RP 0,71 ± 0,05 mg/mL | |
Polonia | Antioxidant | 3 mostre (neidentificată) | Extract etanolic | 20 g extrase cu 80 g etanol 95% și re-extrase cu 40,0g etanol 95 % | 12 ore | Polifenoli 33,43 ± 0,7 – 36,52 ± 0,6 mg GAE/g Activitate antioxidantă 0,56 ± 0,06 – 1,11 ± 0,09 mmol/L Citotoxicitatea BB a fost studiată pe linia celulară de glioblastom U87MG; rezultatele au indicat un efect de inhibiție dependent de timp asupra viabilității celulelor tratate cu BB. Viabilitatea celulelor a scăzut la 49 – 66 % după 72 de ore |
Turcia | Inhibiția α-amilazei | O mostră. Polen predominant Trifolium prataense (70,39 %); polenuri minore: Cistaceae, Asteraceae, Rosaceae et al. (sub 3 %) | BB a fost congelată, măcinată la pulbere și apoi extrasă cu metanol | 2g BB amestecate cu 10 mL metanol | 48 de ore, sub agitare | IC50 al inhibiției α-amilazei a fost 3,57 ± 0,01, mai bun decât al acarbozei (IC50 5,93 ± 0,01) |
Lituania | Inhibiția enzimei de conversie a angiotensinei | O mostră (nedeterminată) | Prepararea hidrolizatelor enzimatice din BB prin hidroliză cu 3 tipuri de enzime (pepsină, tripsină și papaină) | 10 % hidrolizat cu pepsină 10 % hidrolizat cu tripsină 4 % hidrolizat cu papaină | Nedeterminat | IC50 hidrolizat cu pepsină 1,48 mg proteină/mL IC50 hidrolizat cu tripsină 2,16 mg proteină/mL IC50 hidrolizat cu papaină 5,41 mg proteină/mL
|
Portugalia | Activitate antitumorală | 6 mostre (nedeterminată) | BB liofilizată și extrasă de 2 ori cu metanol-apă (80-20) | 1g BB în 30 mL solvent | 1 oră | 3 mostre de BB au prezentat citotoxicitate împotriva adenocarcinomu-lui mamar MCF-7 cu IC50 186 ± 6, 84 ± 3 și 164 ± 4 µg/mL 3 mostre de BB au prezentat citotoxicitate împotriva celulelor de cancer pulmonar al celulelor non-mici NCI-H460 cu IC50 253 ± 10, 85 ± 5 și 68 ± 8 µg/mL 4 mostre de BB au prezentat citotoxicitate împotriva celulelor de carcinom cervical HeLa cu IC50 345 ± 13, 225 ± 12, 209 ± 21 și 366 ± 7 µg/mL Valorile IC50 au fost: 345 ± 13, 225 ± 12, 209 ± 21 și 366 ± 7 µg/mL O mostră de BB a prezentat citotoxicitate împotriva HepG2 (carcinom hepatocelular) cu IC50 67 ± 1 µg/mL Nici una dintre mostrele de BB nu a prezentat citotoxicitate față de celulele hepatice non-tumorale (celule de ficat de porc PLP2) |
Turcia | Antioxidant | O mostră, polen predominant de Trifolium prataense (70,39 %) și componente minore din Cistaceae, Asteraceae, Rosaceae, ș.a. | BB a fost congelată, măcinată la pulbere, și extrasă cu metanol | 2 g amestecate cu 10 mL metanol | 48 de ore sub agitare | Total fenoli 6,93 ± 0,09 mg GAE/g Total flavonoizi 2,27 ± 0,05 mg QE/g Capacitate antioxidantă 83,62 ± 0,33 µmol FeSO4. 7 H2O/g mostră |
Malaezia | Antioxidant | 3 mostre (neidentificate) | Apă distilată sau etanol 70 % | 50g BB extrase cu 10 volume de apă distilată sau de etanol 70% | 72 de ore | DPPH extract apos 2,86 – 8,95 % DPPH extract etanolic 72,04 – 79,34 % FRAP extract apos 0,94 – 1 mmol Fe2+/L FRAP extract etanolic 1,07 – 1,08 mmol Fe2+/L Flavonoizi extract apos 2,88 – 3,92 QE/g Flavonoizi extract etanolic 16,48 – 26,57 mg QE/g Fenoli extract apos 14,19 – 15,38 mg GAE/g Fenoli extract etanolic 21,32 – 22,54 mg GAE/g |
Proprietăți probiotice ale păsturii de albine
Probioticele au fost definite de către FAO și OMS drept ”microorganisme vii care prin administrare în cantități potrivite conferă beneficii pentru sănătatea gazdei”. Tulpinile probiotice pentru oameni aparțin de obicei genurilor Lactobacili, Bifidobacteria lactococcus, Streptococcus și Enterococcus, iar unele tulpini de drojdii aparțin genului Saccharomyces. Au efecte benefice asupra tratamentului unor boli, precum boala intestinelor inflamate, infecții intestinale, alergii, infecții pulmonare și astm, și chiar într-unele afecțiuni psihiatrice. Pot fi benefice în infecția COVID-19 datorită efectului lor imunomodulator.
Păstura este un produs natural bogat în probiotice, care conține un spectru complex de microorganisme, bacterii și fungi, implicate în producerea BB prin fermentația lactică a polenului. Toutiaee et al. au comunicat izolarea unei specii de Bacillus cu proprietăți probiotice. Khalifa et al. au sugerat că BB exercită un remarcabil efect hipolipidemic prin factorii de scădere a colesterolului produși de către lactobacili. Prezența lactobacililor și a bacteriilor lactice fructofilice în BB constituie o sursă de compuși cu proprietăți tehno-funcționale deosebite, folosiți în industria alimentară drept conservanți, sau în culturi funcționale din fabricarea industrială a alimentelor fermentate.
Activitatea antimicrobiană a BB
Abouda et al. au evaluat BB provenită din regiuni diferite ale Marocului ca activitate antimicrobiană împotriva bacteriilor: Staphylococcus aureus, Bacillus cereus, Pseudomonas aeruginosa și Escherichia coli. Rezultatele au arătat că toate mostrele de BB au prezentat activitate antimicrobiană importantă, atât împotriva bacteriilor Gram pozitive cât și Gram negative.
Baltrusaityte et al. au testat 4 mostre de BB împotriva Staphylococcus aureus și a S. epidermidis. Rezultatele obținute după neutralizarea produsului și tratarea sa cu catalază au arătat că mostrele au prezentat activitate antibacteriană non-peroxidică. Ivanisov et al. au arătat că mostrele de BB provenite din 5 regiuni ale Ucrainei au prezentat activitate antimicrobiană împotriva a 4 tulpini de bacterii, două Gram pozitive – Bacillus thuringiensis și Staphylococcus aureus – și două Gram negative – Escherichia coli și Sallmonella enterica. Datele au arătat că concentrațiile inhibitoare minime au fost de 6,40 – 25,58 µg/mL.
Extractul hidrometanolic din BB poliflorală provenită din Maroc (35 % Anethum graveolens, 24 % Quercus ilex, 16 % Eucalyptus și 25 % altele) a fost evaluat împotriva a 6 tulpini bacteriene (Bacillus cereus, Staphylococcus aureus, Escherichia coli, Enterobacter cloacae, Salmonella typhimurum și Listeria monocytogenes), iar valorile MIC (concentrații inhibitorii minime) și MBC (concentrații bactericide minime) au fost de 0,04 – 0,25 mg/mL și de 0,08 – 0,35 mg/mL. Mostra de BB a fost eficientă și împotriva Aspergilus fumigatus, Aspergillus ochraceus, Aspergillus niger, Penicillium funiculoosum, Penicillium ochrochloron și Penicillium verrucosum cu valori MIC și MBC de 0,35 – 1 mg/mL și 0,70 – 1,40 mg/mL (Tabelul 3).
Didaras et al. au comunicat că extractul apos din BB provenită din Grecia a fost eficient împotriva bacteriilor Gram pozitive (valori MIC de 3,9 – 48 mg/mL) și Gram negative (MIC 7,8 – 90,4 mg/mL). A fost de asemenea arătat că extractele etanolice din BB (70, 95, 80 și 50%) au prezentat activitate antibiotică împotriva bacteriilor Gram pozitive (Bacillus cereus, Clostridium perfringens, Staphylococcus aureus, Bacillus subtilis, Staphyloccus aureus susceptibil la meticilină, și Listeria monocytogenes), bacteriilor Gram negative (Haemophilus influenzae, Klebsiella pneumoniae, Salmonella entericum, Escherichia coli, Shigella, Salmonella typhi și Pseudomonas aeruginosa) și fungilor (Aspergillus flavus, Aspergillus niger, Candida albicans, Candida glabrata, Candida tropicalis, Aspergillus clavatus, Aspergillus versicolor, Penicillium expansum, Penicillium chrysogenum, Penicillium griseofulvum).
Bacteriile Gram pozitive sunt mai susceptibile la extractele din BB decât cele Gram negative, datorită membranei citoplasmice a celor din urmă, care conține mai puține fosfolipide anionice; această particularitate determină și rezistența anumitor bacterii Gram negative la antibiotice.
Până acum, proprietățile antivirale ale BB au fost studiate numai în studiul publicat de Didaras et al., împotriva virusului EV-D68, cu valori IC50 de 0,048 – 5,45 mg/mL și valori CC50 de 0,17 – 8,60 mg/mL. Efectul antiviral ar putea fi determinat de conținutul în polifenoli al BB (acid cafeic, chrysină, galangină și rutin). Recent, studiile au arătat că flavonoizii pot inhiba și SARS-CoV-2.
Mecanisme propuse pentru acțiunea antimicrobiană a BB
Datorită grupărilor hidroxil (OH), componentele fenolice și alte molecule antioxidante interacționează cu membranele celulelor bacteriene, formând legături de hidrogen și realizându-și acțiunea antimicrobiană prin două mecanisme posibile. Primul se produce prin scindarea structurii membranelor celulelor bacteriene și astfel prin pierderea conținutului celular.Cel de-al doilea depinde de delocalizarea electronilor, care determină depolarizarea membranei celulare și micșorarea gradientului de pH între fețele membranei, ceea ce micșorează sinteza de ATP. Eficiența antibacteriană a compușilor fenolici este influențată în principal de poziția relativă a grupărilor hidroxil din nucleul fenolic al fiecărei molecule de antioxidant.
Păstura conține unele molecule (Tabelul 1) cu proprietăți bactericide. Flavonoizii își induc acțiunea antibacteriană prin targetarea diferitelor căi și mecanisme, inclusiv prin inhibiția sintezei acizilor nucleici, întreruperea funcțiilor și modificarea permebilității membranelor celulare și interacțiuni cu unele enzime bacteriene importante. Wang et al. au demonstrat că flavonoidul quercetină își exercită efectul antibacterian asupra Escherichia coli și Staphylococcus aureus prin distrugeri ale pereților celulelor bacteriene și inhibiția sintezei proteinelor. Quercetina inhibă și metabolismul energetic al celulelor bacteriene și sinteza ADN. Flavonolul kaempferol din păstură inhibă ADN PriA helicaza și scade activitatea ATP-azică la Staphylococcus aureus, putând fi folosit drept componentă naturală în formularea de noi antibiotice împotriva Staphylococcus aureus. Yu et al. au comunicat că apigenina inhibă ARN polimeraza și ADN giraza din Staphylococcus aureus.
Suplimentar față de compușii fenolici, acizii organici alifatici și aromatici prezintă efecte bacteriostatice și bactericide. Acizii organici traversează cu ușurință prin membrana bacteriană; intrați în celule ei pun în libertate protoni (H+) micșorând pH-ul intracelular, atacă macromoleculele și destabilizează pereții celulari. Au fost investigate proprietățile antibacteriene ale unor acizi organici (gluconic, acetic, formic). Acidul gluconic – component al păsturii – produce depolarizarea membranei celulare căreia îi afectează astfel integritatea. Acidul acetic este implicat în sabotarea expresiei genelor bacteriene, inclusiv ale enzimelor implicate în replicarea ADN, factorilor de elongație TU și GOS, subunității α a C-acetiltransferazei 1-OS și proteinelor chaperone. În afară de efectul său antibacterian, acidul acetic inhibă germinarea Conidia și producerea de aflatoxine. Eficiența antibacteriană a extractelor din păstură este determinată și de interacțiunile dintre componentele sale active și celulele microbiene prin diferite mecanisme de acțiune (Fig. 2). Păstura de albine poate fi deci folosită ca antibiotic și conservant alimentar natural.
Tabelul 3. Activitățile antimicrobiene și antivirale ale BB
Efect | Țara | Tipul studiului | Tulpini de bacterii/fungi/virusuri | Extract folosit | Rezultate |
Antibacterian | Maroc | In vitro | Bacterii Gram pozitive Bacillus cereus (izolat din alimente) Staphylococcus aureus și Listeria monocytogenes Bacterii Gram negative Escherichia coli Enterobacter cloacae Salmonella typhimurium | Extract hidrometanolic 1g BB extras de 2 ori cu 30 mL de amestec metanol/apă (80/20) timp de 60 min | Bacterii Gram pozitive MIC 0,4 – 0,175mg/mL MBC 0,08 – 0,35 mg/mL Bacterii Gram negative MIC 0,175 – 0,25 mg/mL MBC 0,35 pentru toate tulpinile testate |
Antifungic | Maroc | In vitro | Aspergillus fumigatus, Aspergillus ochraceus, Aspergillus niger, Penicillium funiculosum, Penicillium ochrochloron, Penicillium verrucosum var. cyclopium (izolat din alimente) | Idem | MIC 0,35 – 1 mg/mL MFC 0,70 – 1,40 mg/mL |
Antibacterian | Maroc | In vitro | Bacterii Gram pozitive: Staphylococcus aureus, 3 tulpini de Streptococcus, Bacillus cereus Bacterii Gram negative: 3 tulpini de Escherichia coli, Salmonella enteridis, 3 tulpini de Pseudomonas aeruginosa | DMSO (10 %)50 % | Bacterii Gram pozitive: diametre de inhibiție 9 – 27 mm Bacterii Gram negative : diametre de inhibiție 9 – 29 mm |
Antibacterian | Lituania | In vitro | Bacterii Gram pozitive: Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA), B. cereus, E. faecalis, S. epidermidis, S. haemolyticus, Streptococcus mutans Bacterii Gram negative: A. baumanii, C. freundii, E. cloacae, Enterococcus faecium, Klebsiella pneumoniae, P. multocida, P. mirabilis, Pseudomonas aeruginosa, Salmonella enterica | 1g BB dizolvat în 20 mL etanol apos (500mL/L) timp de 6 ore | Diametre de inhibiție 9 – 22,8 mm |
Antibacterian | Grecia | In vitro | Bacterii Gram pozitive: Staphylococcus aureus rezistent la meticilină Bacterii Gram negative: Pseudomonas aeruginosa rezistent la Carbapenem. Salmonella typhimurium, Klebsiella pneumoniae | Diferite cantități de BB extrase cu 10 mL de apă la temperatura camerei timp de 24 de ore | Bacterii Gram pozitive: MIC 3,9 – 48mg/mL MBC 3,9 – 48mg/mL Bacterii Gram negative: MIC: 7,8 – 90,4 mg/mL MBC 9,9 – ˃93,2 mg/mL |
Antibacterian | Polonia | In vitro | Bacterii Gram pozitive: S. aureus, S. epidermidis, 6 tulpini MSSA (S. aureus susceptibile la meticilină) și 3 tulpini MRSA de S. aureus Bacterii Gram negative: P. aeruginosa, E. coli | BB extrasă în etanol 70% (7/1) la temperatura ambiantă timp de 2 ore | Bacterii Gram pozitive: MIC 2,5 – 10% MBC 2,5 – 20 % Bacterii Gram negative: MIC 5 – 20% MBC 10 – ˃20% |
Antibacterian | Ucraina | In vitro | Bacterii Gram negative: Escherichia coli, Salmonella enterica subsp. enterica Bacterii Gram pozitive: Bacillus thuringiensis, Staphylococcus aureus subsp. aureus | BB extrasă cu etanol: 0,1g BB extrasă cu 20mL etanol (80%) timp de 2 ore | Bacterii Gram pozitive: MIC 12,81 – 27,20 µg/mL Bacterii Gram negative: MIC 6,40 – 13,64 µg/mL |
Antiviral | Grecia | Culturi de celule | Enterovirus D68 | BB dizolvată în mediul de cultură Eagle, temperatura camerei, timp de o oră | IC50 0,048 – 5,45 mg/mL CC50 0,17 – 8,60 mg/mL |
Antibacterian | Malaezia | In vitro | Bacterii Gram pozitive: L. monocytogenes, S. aureus, B. cereus Bacterii Gram negative: E. coli, Salmonella, P. aeruginosa | 20g BB extrase de două ori cu 80g etanol 95% timp de 12 ore și apoi cu 40g etanol 95% | Bacterii Gram pozitive: diametre de inhibiție 0 – 284,44mm Bacterii Gram negative: diametre de inhibiție 0 – 312,22mm |
Antibacterian | Malaezia | In vitro | Bacterii Gram negative: Klebsiella pneumoniae, Escherichia coli, Shigella, Salmonella typhi | 50g BB extrase cu 500mL etanol 70% și cu apă și apă fierbinte timp de 72 de ore, la temperatura camerei | Shigella (MIC 1,617 µg/mL), Salmonella typhi (MIC 1,813µg/mL), E.coli (MIC 1,914µg/mL), Klebsiella pneumoniae (MIC 1,923µg/mL) |
Antibacterian | Egipt | In vitro | Bacterii Gram pozitive: Staphylococcus aureus, Bacillus subtilis Bacterii Gram negative: E. coli, K. pneumoniae | 100g BB gonflate în 200mL etanol 80% timp de 24 de ore iar apoi omogenizate timp de 30 min. | Bacterii Gram pozitive: diametre de inhibiție 24 – 26mm Bacterii Gram negative: diametre de inhibiție: 12 – 18 mm |
Antifungic | Egipt | In vitro | Fungi unicelulari Candida albicans și filamentoși Aspergillus niger | Idem | Diametre de inhibiție pentru Candida albicans 15 ± 0,73 mm Fără efect asupra A. niger |
Antibacterian | Ucraina | In vitro | Bacterii Gram pozitive: Bacillus cereus, Clostridium perfringes, Staphylococcus aureus subsp. aureus Bacterii Gram negative: Haemophilus influenza, Klebsiella pneumoniae, Salmonella enterica subsp enterica | BB extrasă prin macerare în etanol 50% | Bacterii Gram pozitive: diametre de inhibiți: 9 – 16mm Bacterii Gram negative: diametre de inhibiție 1,7 – 3,7 mm |
Antifungic | Ucraina | In vitro | Candida albicans, Candida glabrata, Candida tropicalis, Aspergillus clavatus, Asppergillus flavus, Aspergillus versicolor, Pennicillum expansum, Penicillium crysogenum, Penicillium griseofulvum | Idem | Candida sp. diametre de inhibiție 4 – 8 mm Fungi: diametre de inhibiție 1 – 3,7 mm |
Mecanisme posibile ale acțiunii antibacteriene a moleculelor bioactive din BB
- Întreruperea sintezei ADN/ARN și a proteinelor
- Pierderea conținutului celulelor
- Distrugerea structurii membranelor
- Modificarea potențialului de membrană și acidificarea citoplasmică
Efectul farmacologic al BB: investigații in vivo
A fost evaluată păstura de albine provenită din Maroc folosind șobolani Wistar cu diabet de tip 1: mostra de BB a fost extrasă folosind acetat de etil, iar extractul administrat oral în doze de 100mg/kg timp de 15 zile. Rezultatele au arătat că BB a micșorat concentrațiile sanguine de glucoză, a protejat împotriva pierderilor în greutate provocate de diabet, prezintă efect hipolipidemic și a protejat animalele diabetice împotriva creșterii indicilor de risc coronarian, aterogenic și cardiovascular. Extractul etanolic al aceleiași mostre a fost evaluat de către Bakour et al. împotriva toxicității nanoparticulelor de TiO2 la șobolanii Wistar. Rezultatele au arătat că păstura a micșorat creșterea aspartat aminotransferazei (AST), alanină aminotransferazei (ALT), lactat dehidrogenazei (LDH), glucozei sanguine, Na, K, Cl, colesterolului total (TC) și a LDL-colesterolului, având un efect de protecție împotriva scăderii albuminei și a proteinei totale. BB, în doze de 500 și 750mg/kg, a atenuat modificările biochimice induse de Al la șobolani prin creșterea hematocritului, numărului de celule roșii sanguine, hemoglobinei corpusculare medii (MCH), Na din urină, și a lichidării creatininei, micșorând plachetele, monocitele, limfocitele, leucocitele, ALT, AST, proteinele C-reactive (CRP) și ureea din sânge (Tabelul 4).
BB provenită din Malaezia a fost testată în două studii pe șobolani cu obezitate indusă prin hrană bogată în grăsimi; doza folosită a fost de 0,5 g/kg administrată pe cale orală, cu apă distilată. Primul studiu, efectuat de Eleazu et al a arătat că administrarea de BB la șobolani obezi micșorează modificarea procentuală a greutății corporale, indicele BMI, greutatea rinichilor, concentrațiile de MDA, celulele inflamatoare din țesutul renal, NF-kB, TNF-α, IL-1β și Bax, și mărește concentrațiile de SOD, GPx, GST și TAA și micșorează spațiul capsulei lui Bowman din camerele urinare ale rinichilor. Al doilea studiu, efectuat de Othman et al., a constatat că administrarea de BB la șobolani Sprague-Dawley masculi obezi le îmbunătățește profilul lipidic, markerii inflamației aortice și activitatea de vazorelaxare, demonstrând capacitatea BB de a stimula punerea în libertate de oxid nitric și de a promova sintaza endotelială a oxidului nitric (eNOS) și imunoexpresia monofosfatului ciclic de guanozină (cGMP). Suleiman et al. au folosit același protocol pentru a examina efectul de protecție al BB în doză de 0,5g/kg, o dată pe zi, timp de 12 săptămâni asupra stresului oxidativ testicular, inflamației, apoptozei și transportului lactatului în testiculele șobolanilor obezi (Tabelul 4).
Mai multe studii au examinat in vivo capacitatea BB de a scădea presiunea sanguină prin evaluarea efectelor administrării orale a extractelor din BB asupra inflamației vasculare și vazorelaxării perturbate, folosind modele pe șobolani cu distrugeri vasculare induse de obezitate. Autorii au comunicat că BB a îmbunătățit activitatea de vazorelaxare perturbată prin creșterea punerii în libertate de oxidază nitrică, oxid nitric endotelial (sNOS) și a imunoexpresiei monofosfatului ciclic de guanozină, ceea ce protejează vasele de sânge. BB impulsionează activitățile antioxidante la nivelul aortei la șobolanii obezi datorită hranei bogate în grăsimi, prin ameliorarea markerilor proinflamatori aortici (TNF-α și NF-kB) și prevenirea perturbărilor produse prin distrugeri ale structurii în răspunsul de vazorelaxare la acetilcolină. Analiza fitochimică a BB a identificat componente fitochimice cu potențial antioxidant ridicat, inclusiv acizii ferulic și cafeic, kaempferol, apigenină și izorhamnetină.Aceste molecule bioactive și-au dovedit capacitatea de a acționa ca agenți antiaterogenici împotriva perturbărilor induse de hrana bogată în grăsimi.
Martiniakova et al. au comunicat că administrarea orală de extract din BB monoflorală (Brassica napus L.) a micșorat semnificativ concentrațiile sanguine de glucoză, a prevenit anormalitățile lipidice și a afectat morfologia oaselor la șobolanii diabetici obezi Zucker. Hascik et al. au comunicat efectul pulberii de BB din hrană asupra compoziției chimice a cărnii de prepeliță japoneză. În mușchii pieptului păsărilor BB a scăzut conținutul de apă, a mărit conținutul de proteină brută și a scăzut grăsimile și colesterolul, în timp ce în mușchii coapselor, administrarea de BB în hrană a mărit conținutul de apă, grăsimi și colesterol.
În Turcia, Doganyigit et al. au studiat efectul BB asupra expresiei leptinei și ghrelinei pe șobolani obezi femele adulte Sprague-Dawley, folosind două doze administrate oral ; rezultatele au arătat că BB a micșorat imunoreactivitatea ghrelinei, a mărit-o pe cea a leptinei, a micșorat numărul de celule apoptotice din hipotalamus și concentrațiile de MDA. BB din Slovacia a micșorat structura osului femural și a îmbunătățit metabolismul glucozei și lipidelor la șobolani Zucker obezi diabetici; BB provenită din China a prezentat capacitatea de a regla metabolismul lipidelor.
Tabelul 4. Proprietățile farmacologice in vivo ale BB
(la sfârșitul articolului)
Utilizările BB în studii clinice
Efect hepatoprotector
Ceksteryte et al. au testat BB pe pacienți cu hepatite cronice. Cele mai relevante date au constat în îmbunătățirea semnificativă a parametrilor sanguini, inclusiv a numărului de eritrocite, leucocite, a hemoglobinei, proteinei C-reactive (CRP), zahărului din sânge, aspartat aminotransferazei (AST), alanină aminotransferazei (ALT) și a bilirubinei.
Efect anti-aterogenic dislipidemic
Kas⸍ianenko et al. au evaluat eficiența tratării pacienților cu dislipidemie aterogenică cu un amestec de miere, polen și BB. Au fost examinați parametrii dislipidemiei aterogenice la 157 pacienți (64 bărbați și 93 femei) cu vârste de 39 – 72 de ani. Pacienții au fost împărțiți în 4 grupe; (1) tratați numai prin regim alimentar de scădere a lipidelor; (2) tratați cu un regim alimentar de scădere a lipidelor și miere sau polen; (3) tratați numai cu BB ; (4) tratați cu miere și polen. Rezultatele obținute au arătat un efect de scădere a lipidelor la pacienții tratați cu miere combinată cu polen (colesterolul total a scăzut cu 18,3 % iar LDL-C a scăzut cu 23,9 %) și la cei tratați cu BB (colesterolul total a scăzut cu 15,7 % iar LDL-C a scăzut cu 20,5 %).
Creșterea acuității vizuale
Jarusaitiene et al. au studiat statusul refractiv, acuitatea vizuală și profilaxia oculară la 34 copii (cu vârste de 6 – 17 ani) suferind de boli ale tiroidei, înainte și după tratament cu BB. Rezultatele au arătat creșterea acuității vizuale la subiecții care au folosit BB.
Efect ergogenic și îmbunătățirea performanței sportive
Chen et al. au examinat efectele suplementării cu BB în timpul refacerii și asupra performanței sportive a 12 sportivi. Participanții au alergat pe bandă timp de 90 min, după care s-au odihnit 4 ore. În această perioadă de refacere, participanții au consumat 30g/oră de păstură sau placebo. La intervale de câte 20 min li s-au măsurat ritmul cardiac și temperatura timpanică. Au fost prelevate probe de sânge pentru a determina glucoza din plasmă, hemoglobina și hematocritul. Participanții au fost supuși apoi unui test pe banda de alergare cu durata de 20 min. Distanța parcursă de cei care au primit BB a fost semnificativ mai mare decât cea parcursă de placebo (3,45 ± 0,4 km față de 3,24 ± 0,4 km). Concentrațiile de glucoză la consumatorii de BB au fost semnificativ mai mari decât la placebo în cursul refacerii. Rezultatele au arătat că suplementarea cu BB în faza de refacere pare să îmbunătățească performanța sportivă.
Fadzel et al. au testat suplementarea cu BB asupra performanței în alergare. Sportivilor li s-au dat câte 20g BB sau placebo zilnic, timp de 8 săptămâni. După prima alergare a urmat o perioadă de refacere de 4 săptămâni. Apoi s-a continuat suplementarea timp de 8 săptămâni înainte de al doilea test. În teste, participanții au alergat la 60% VO2 max timp de 90 min., urmată de un test de 20min. În cursul testelor au fost măsurate ritmul cardiac, consumul de oxigen, temperatura urechii, rata de epuizare percepută, temperatura și umiditatea relativă a ambientului. Au fost recoltate probe de sânge pentru a determina concentrațiile de glucoză și acizi grași liberi din plasmă. Nu s-au constatat diferențe semnificative de ritm cardiac, consum de oxigen, temperatură timpanică, rata epuizării percepute și concentrațiile de glucoză din plasmă între testele cu BB și cu placebo. Totuși, distanța parcursă în testul cu BB a fost semnificativ mai mare decât cea din placebo (3,41 ± 0,2 km față de 3,28 ± 0,2 km). Concentrațiile de acizi grași liberi din plasmă la grupul cu BB au fost semnificativ mai mari față de placebo. În concluzie, suplementarea cu BB poate îmbunătăți performanța de alergare la sportivi.
Falsificarea BB
Păstura este un produs apicol care conține numeroase componente bioactive , însă este relativ puțin cunoscută datorită dificultății colectării și convingerii apicultorilor că nu trebuie micșorate rezervele de BB din stup pentru a menține dezvoltarea coloniei. Creșterea cererii și lipsa standardelor de calitate face dificilă identificarea falsificărilor.
Detectarea falsurilor necesită combinarea unor tehnici multiple bazate în principal pe compoziția polenului de albine din păstură, inclusiv identificarea originii florale a polenului (matrice standard în producerea BB) prin metode palinologice și determinări spectroscopice a compoziției chimice a BB, în special în vitamine (C, E, β-caroten), aminoacizi și acizi grași (ținând seama de legătura dintre originea botanică și compoziția chimică a polenului de albine).
Recent, au fost introduse tehnologii avansate de foodomică pentru caracterizarea produselor alimentare, care au fost aplicate și BB precum și altor produse apicole pentru a le stabili autenticitatea, siguranța și calitatea, pentru a determina componentele bioactive prezente și activitățile lor biologice. Kafantaris et al. au prezentat diferitele metode folosite în studierea BB, inclusiv genomica drept alternativă la determinarea palinologică/microscopică a originii botanice, folosind metabarcodarea (? Codificarea prin sistem de bare) ADN-ului izolat din mostre de polen de albine și BB. Tehnicile de proteomică și metabolomică pot fi efectuate folosind metode GC-MS, HPLC-DAD, SDS-PAGE, electroforeza bidimensională și MALDI-MS pentru identificarea, proteinelor, enzimelor, acizilor grași, carotenoizilor și profilului fenolic. Pentru a investiga comunitatea microbiană a BB și în special bacteriile lactice se poate utiliza și metagenomica. …
Tabelul 4. Proprietăți farmacologice ale BB in vivo
Țara | Efect funcțional | Protocol utilizat | Analiza palinologică a BB | Componente importante identificate | Metodă de extracție/concentrație/tratament/durată | Administrare | Model folosit | Rezultate |
Maroc | Hipoglicemic, hipolipidemic, hepatoprotector | Șobolani cu diabet indus cu streptozotocină | Bupleurum spinosum, Anethum graveolens, Calendula officinalis, Anacyclus, Quercus ilex, Eucalyptus, Punica granatum, Acacia | Izorhamnetin-O-hexozil-O-rutinozidă | Extract în acetat de etil/100 mg/kg//15 zile | Orală | Șobolani Wistar | ↓ concentrația sanguină de glucoză, Protecție împotrivascăderii în greutate, ↓ TLC, ↑ HDL, ↓ TG, ↓ LDL, ↓ VLDL Indice de risc coronarian, ↓indice aterogenic, ↓ indice cardiovascular |
Maroc | Efecte de protecție împotriva anemiei, inflamației și toxicității hepato-renale | Toxicitatea Al | O mostră (nedeterminat) | Polifenoli 14,88 ± 0,,98 mg GAE/g Flavonoizi 1,67 ± 0,12 mg QE/g | Macerare timp de o săptămână în etanol 70%, sub agitare/ 500 și 750mg/kg/ | Orală | Șobolani Wistar masculi | ↑ Hematocrit, hemoglobină, nr. celule roșii, MCH, MCV, MCHC ↓ plachete, monocite, limfocite, leucocite ↓ ALT, AST, CRP ↓ Ureea din sânge ↑ Na din urină și eliminarea creatininei |
Maroc | Efecte de protecție împotriva toxicității induse de TiO2 asupra parametrilor biochimici ai creierului, ficatului și țesuturilor renale | Toxicitate indusă de nanoparticule de TiO2 la șobolani | Bupleurum spinosum, Anethum graveolens, Calendula officinalis, Anacyclus, Quercus ilex, Eucalyptus, Punica granatum, Acacia | Izorhamnetin-O-hexozil-O-rutinozidă | Extract etanolic/100mg/kg/timp de 30 de zile | Orală | Șobolani Wistar | ↓ AST, ALT, LDH, TC, ↑ HDL, ↓ LDL, ↓concentrația de glucoză din sânge, ↓ureea, ↑ albumina, ↑ proteina totală, ↓Na, K, Cl, Protecție împotriva modificărilor histopatologice din creier, rinichi și ficat |
Slovacia | Atenuează anormalitățile și morfologia afectată a oaselor la șobolani Zucker obezi și diabetici | Șobolani Zucker obezi cu diabet | Monoflorală (Brassica napus L.) | Vitaminele A, E, C, B2, B3 și β-caroten | Amestestecată cu apă distilată/ 500 și 700 mg/kg/ oral/ | Orală | Șobolani Zucker obezi, cu diabet | ↓ concentrația de glucoză din sânge, TC, trigliceridele, ↑ Volumul relativ al osului trabecular, grosimea trabeculară densitatea osteonilor secundari, accelerază apoziția osului periosteal, îmbunătățește fluxul sanguin |
Malaezia | Efect de protecție împotriva stresului oxidativ testicular, inflamației, apoptozei și transportului lactatului în testiculele șobolanilor obezi | Hrană bogată în grăsimi (HFD) | O mostră (nedeterminat) | Riboflavină, tiamină, vitaminele A, și E, Fe, Cu, Zn, apigenină, acizi cafeic și ferulic, izorhamnetină, kaempferol | Amestecate și folosite ca pulbere/ 0,5g/kg x zi, timp de 12 săptămâni | Oral | Șobolani Sprague-Dawley masculi | ↓greutatea finală a corpului și sporul în greutate, indicele Lee al obezității, BMI, și aportul de energie, TC, TG, LLDL, ↑HDL ↓greutățile absolute și relative ale grăsimii epididimale Îmbunătățirea histologică a testiculelor, ↑activitățile SOD, CAT, GPx, GST, GR, TAC ↓concentrația TBARS, ↑expresia mARN-ului pentru Nrf2, SOD, CAT și GPx, ↓ concentrația transcriptelor genelor NF-kB, TNF-α, iNOS, IL-1β pro-inflamatoare, ↓activitățile și expresia mARN a p53, Bax, Bax/Bcl-2, caspazelor 3, 8 și 9 în testicule, ↑concentrația mARN a transporterilor de glucoză Glut1 și 3, transporterilor de monocarboxilat Mct2 și Mct14, și a lactat dehidrogenazei de tip C (LdhC), ↑imunoexpresia PCNA |
Turcia | Efectele BB asupra expresiei leptinei și ghrelinei la șobolani obezi | Șobolani femele suferind de obezitate datorită hranei bogate în grăsimi | O mostră (nedeterminat) | Nedeterminat | Pulbere de BB/ 2, 4 sau 6g/kg de amestec furajer | Orală | Șobolani Sprague-Dawley femele, adulte, obeze | ↓Imunoreactivitatea ghrelinei la șobolanii obezi care au primit BB (100 și 200mg/kg x zi) |
Slovacia | Efectele pulberii de BB în hrană asupra compoziției chimice a cărnii de prepeliță | Suplementarea cu pulbere de BB a furajelor folosite pentru hrana prepelițelor | O mostră (nedeterminată) | Nedeterminată | Pulbere de BB | 2, 4, sau 6g per kg de amestec furajer | Orală | Efectele suplementării cu BB asupra compoziției chimice a musculaturii pieptului la prepelițe ↓Conținutul de apă ↑proteina brută, ↓grăsimea, ↓colesterolul Efectele suplementării cu BB asupra compoziției chimice a musculaturii picioarelor la prepelițe ↑Conținutul de apă, ↑ grăsimea, ↑colesterolul |
China | Reglarea metabolismului lipidelor | Șobolani SPF | Nemenționat | – | 80, 400 și 800 mg/kg timp de 20 de zile | Orală | Șobolani | ↓Sintaza acizilor grași, ↓acetil-CoA carboxilaza, ↓lipoprotein lipaza, ↓colesterolul total, ↓trigliceridele, ↑HDL, ↓LDL |
Malaezia | BB atenuează patologia renală indusă de hrana bogată în grăsimi (HFD) la șobolanii obezi prin modularea stresului oxidativ, downreglarea inflamației mediate de NF-kB și a semnalării Bax | Hrană bogată în grăsimi | O mostră (nedeterminat) | Proteine 3,37±0,30% Lipide 4,32 ±0,17% Carbohidrați 82,45±0,36% Fe 0,02 ppm Cu 0,01 ppm Zn 0,002ppm Vit. A 146,8±6,21mg/100g Vit. E 46,27 ±0,67mg/100g Tiamină 6,20 ±0,06 mg/100g Riboflavină 0,50 ±0,00 mg/100g | Apă distilată | 0,5g/kg | Orală | ↓% de modificare a greutății corporale, indicele BMI la șobolanii care au primit HFD, tratați sau protejați cu BB, ↑SOD, GPx, GST, GST, TAA la șobolanii care au primit HFD, tratați sau protejați cu BB, ↓celulele inflamatorii în țesuturile renale ale grupului HFD, tratat sau protejat cu BB, ↓spațiul capsulei Bowman din camera urinară a rinichilor grupului HFD tratat sau protejat cu BB, ↓NF-kB, TNF-α, IL-1β și Bax la șobolanii grupului HFD tratat sau protejat cu BB |
Malaezia | BB a ameliorat răspunsul de vazorelaxare la ACh prin îmbunătățirea căilor de semnalare eNOS/NO/cGMP la șobolanii obezi | Hrană bogată în grăsimi | O mostră (nedeterminat) | K 7323,04mg/kg Mg 1530,887mg/kg Ca 1108,48mg/kg Na 252,73mg/kg Fe 56,58mg/kg Zn 42,36mg/kg Cu 11,05mg/kg Se 0,13mg/kg | Apă distilată | 0,5g/kg | Orală | BB îmbunătățește profilul lipidic, markerii inflamațiiei aortei, activitatea de vzorelaxare afectată BB stimulează punerea în libertate de NO, promovează imunoexpresia eNOS, cGMP |
Slovacia | Ameliorează structura osului femural și îmbunătățește metabolismul glucozei și lipidelor la șobolanii Zucker obezi cu diabet (ZDF) | Șobolanii Zucker obezi, cu diabet | Nemenționat | Mostră măcinată și amestecată cu apă distilată | 500mg/kg | Orală | ↓ concentrația de glucoză din sânge pe nemâncate ↓concentrația de colesterol total ↓trigliceridele Protecție împotriva pierderii de greutate corporală ↓activitatea ALP ↓suprafața corticală a osului și volumul său relativ ↑osul trabecular ↑grosimea trabeculară și suprafața trabeculară a osului |