Melidava

Melidava

-Ce este Melidava domnule Aosan ?

-Melidava e un spatiu, real si virtual, care in acest moment insumeaza o experienta de mai bine de 25 de ani in plante medicinale si produse ale stupului, ca suport pentru medicina naturista, si are ca expresie concreta azi o societate. Maine va fi si o organizatie neguvernamentala care sa sprijine sanatatea romanilor si poate mai mult chiar.

-Ce inseamna de fapt “Melidava” ?

-Melidava vine de la melissa, care in greaca veche inseamna albina, pe de alta parte este si numele stiintific al unei plante care in popor se numeste roinita si care in mintea mea, uneste planta cu albina, pamantul cu agricultorul, intr-un loc, care urmarind un filon istoric, nu putea fi decat o “dava”, adica o cetate geto-daca.

-Brand-ul Dvs. are ca expresie grafica un fel de curcubeu, mi se pare. Asa este ? Are vreo legatura cu comunitatea LGTBQ?

-Curcubeul este semnul impacarii intre Dumnezeu si oameni. Comunitatile isi pot alege orice fel de simbol pentru manifestarile lor. Problema e sa si traiasca sub auspiciile acestor simboluri…
-Curcubeul afisat de noi nu are nici o legatura cu aceasta comunitate.
-Am ales un curcubeu schematizat, cu soarele in interiorul arcului de cerc pentru ca o arie care se doreste a fi dedicata sanatatii nu poate sa fie decat una a impacarii si a armoniei. Culorile nu sunt cele ale curcubeului. Verdele este verdele pamantului si al primaverii. Portocaliul este al mierii cel mai bun fruct al pamantului. Dar si al soarelui la rasarit si apus, astru central care descrie un ciclu generator de viata. Iar albastrul este cerul care ne acopera pe toti, ne da apa pentru rodul pamantului si stele ca sa avem la ce sa gandim. Un pamant ridicat si unit cu cerul, ceea ce ar trebui sa fie dupa mine, un deziderat individual si national.

-Scrieti poezie, sau proza ? V-at gandit sa deveniti vreodata jurnalist?

-O gluma buna spune ca inginerii au privirea inteligenta, dar nu se pot exprima… Nu ma vad scriind prea curand, dar cine stie ?
-De ce imi vorbiti de sanatate, domnule Aosan, cand Dvs. ca formatie sunteti inginer mecanic agricol ?
-Sunt inginer mecanic agricol, pentru ca mi-am dorit din totdauna sa fac agricultura. M-am nascut si am trait la oras, dar toate sfarsiturile de saptamna si vacantele mi le-am petrecut la tara. Acolo am dat din sapa intr-un pamant lutos si argilos, in Maramures. Pamantul acela nu producea mai nimic fara ingrasaminte naturale. Mi-am dat seama ca agricultura nu se poate face azi dupa ureche. Pe de alta parte pentru a lucra o suprafata de teren mai mare decat o gradina in spatele casei este nevoie de mecanizare. Nu in ultimul rand inainte de a planta ceva, trebuie sa te gandesti daca produsul tau are si cumparator si cum ajungi la el. Asa am ajuns cu gandul sa cultiv mur sau zmeur, catina sau paducel, corn sau sorb, inainte de `89. Apoi dupa ce am avut un prieten bolnav de melanom, si care s-a tratat singur intr-o prima etapa, cu dieta si plante medicinale, am inteles ca de fapt plantele medicinale, si mai apoi produsele stupului sunt instrumente ale sanatatii.

-Stiu ca ati lucrat ceva vreme in Banat, in Timisoara, ca director in primarie si v-ati transformat apoi intr-un culegator de plante medicinale…Acum aflu ca sunteti in sudul Moldovei, in Judetul Galati. Cum si de ce ?

-Am renuntat sa mai lucrez in administratie scarbit de lipsa de viziune a sefilor mei si lipsa de profesionalism a unei bune parti a functionarilor. Astazi oameni lipsiti de orice pregatire preliminara concreta in administratie conduc comune si orase. Inainte pe vremea comunismului se facea o atenta instructie si selectie a cadrelor de partid si de stat. Azi un om care aduna mai multa simpatie, este mai vizibil in presa, ajunge sa conduca institutii pe care le intelege pe la sfarsit de mandat. Functionarii, multi dintre ei, ocupa ab initio niste pozitii gandite ca sinecuri, sau se rateaza in profesiunile lor si se multumesc cu un post caldut. Imaginea functionarului cu manecute, limitat, dar atent, corect si harnic, este istorie.

-Si plantele medicinale ?

-Vedeti Dvs. in si prin agricultura se poate face mult bine pamantului, plantelor si oamenilor, daca nu-ti sta gandul doar la profit. Tot ceea ce am facut, recoltarea de plante medicinale din flora spontana, relatiile cu o serie de firme producatoare de suplimente nutritionale si medicamente din plante, cultura unor plante medicinale si mai nou stuparitul, le-am gandit in prelungirea unei idei, de a face un sanatoriu de medicina naturista, un parc apicol si melifer, si unul pentru plante medicinale si tehnice.

-Si de ce nu ati facut acest sanatoriu in Banat ?

-Am incercat… Am cumparat pentru asta vreo 50 de ha de teren, dar au venit italienii si au cumparat tot restul si nu ne-au lasat sa comasam unde am fi vrut noi. Pana la urma si daca ne-ar fi lasat in pace, tot nu am fi putut realiza nimic pentru ca acolo unde se lucreaza culturi mari si se fac stropiri cu avionul nu se pot cultiva plante medicinale si nici nu se pot creste albine. Pe de alta parte autoritatile locale acolo unde am trait, au manifestat o ostilitate iesita din comun, si consecventa, probabil pentru ca la vremea respectiva lucram in administratie si au fost probabil nepotriviri de culori politice. Asa ca am ales sa plecam si sa ne vedem de viata si visuri in alta parte.

-De ce tocmai Galati, de ce nu Arad, sau Sibiu, sau Maramures ?

-Si eu si sotia mea suntem romani, si ne simtim bine oriunde in Romania. Judetul si nici macar relieful nu conta. Practic cunoastem in mare toata tara. Eu m-am nascut in Baia Mare, am cunoscut toate judetele limitrofe Maramuresului, gratie tatalui meu care a fost fotograf profesionist. Prietenii mei au studiat la Cluj, am facut facultatea la Timisoara, si practica la Craiova. Sotia mea s-a nascut si a facut facultatea de medicina la Bucuresti, dar parintii ei sunt din Vrancea si Tulcea. E o vorba in Maramures, nu este pamant rau, numa` om rau… Aici in Localitatea Virlezi, Judetul Galati a redobandit un prieten de-al nostru, printul Mihai Ghyka, o proprietate frumoasa, in suprafata de aproape 17 ha, cu padure, livada, si un conac, care a fost spital pe vremea comunistilor. Am vazut-o, ne-a placut si am luat-o, ca sa ne implinim visul.

-Si nu e departe Galatiul de Banat ?

-Ba da, e departe. Mai intai am facut naveta vreo cativa ani si apoi ne-am mutat cu totul, cand lucrurile au fost cat de cat aranjate. Am inceput cu taiatul buruienilor, spinilor, lastarilor si uscaturilor mai intai. A durat aproape 3 ani pana cand am dat o imagine si o forma acestei bucati de teren. Si acum mai scoatem cateva vagoane de radacini pe an din livada imbatranita. Gardul are circa 2 km. Si constructiile sunt in suprafata de 2.000 de mp. Asa ca va dati seama nu ne plictisim.

-Cand intentionati sa demarati activitatea concreta ?

-O sa dureze cativa ani. Avem rabdare. O cultura de plante medicinale se pregateste cu minutiozitate, daca nu folosesti ierbicide. Aici e plin de pir, am cultivat pe cateva hectare prasitoare, care sa lase un sol curat de buruieni. Faneata, sau suprafata ce ar fi putut fi folosita ca faneata era plina de scaieti si muschi. Va dati seama ca dupa Decembrie `89, singura activitate depusa aici a fost furatul. Apoi din livada am incercat sa salvam ce se putea prin lucrari de regenerare. Finalmente un numar mare de pomi au fost taiati, si acum dupa cateva mii de radacini scoase, ne pregatim de plantat. Doar ca seceta ne-a pus pe ganduri. Probabil ca o sa ne orientam ca o buna parte din pomii fructiferi pe care intentionam sa-i replantam sa fie cei care rodesc in primavara si prima parte a verii cum sunt ciresii, visinii si caisii. Pe de alta parte pomii fructiferi nu sunt o componenta economica a spatiului pe care ni-l dorim dedicat sanatatii. Ci un aport de fructe proaspete, binevenit, dar neconditionat de profit. Nu vom renunta sa cultivam meri, pruni, peri si gutui, sau nuci si castani, pentru faptul ca se intrevad veri secetoase. Chiar in cazul unei productii minimale ne intereseaza calitatea si nu cantitatea. Pe de alta parte e necesar sa plantam si arbori cu valoare melifera. Am mostenit un ha de salcam, si unul de tei. Vrem sa mai plantam unul de salcam japonez, cu perioada de inflorire tarzie, ca aport melifer, la fel si evodia si castan comestibil, daca rezista aici. Spre deosebire de Maramures unde am vazut ierni cu minus 25 de grade, aici e la fel de frig dar e si vant.

-Am inteles ca o componenta esentiala a muncii Dvs. este apicultura si valorificarea plantelor si produselor apicole prin actul medical. Cum mai concret ?

-E simplu. O buruiana de leac nu se vinde singura, decat daca e cunoscuta. Mai mult ea devine cu adevarat eficienta si pentru producator si utilizator, daca este recomandata. Iar in timp, daca iti faci datoria fata de oameni, si recomanzi lucruri de folos, obtii un credit moral, si implicit o recunoastere, care surclaseaza orice actiune savanta de marketing. La fel si cu produsele apicole. Una e sa strigi in gura mare ca noi traim in tara mierii si a laptelui si alta e sa dai 10 intrebuintari diferite pentru miere, inafara de indulcitor prin excelenta.
-Acest lucru il faceti Dvs. sau sotia ?

-Sotia mea consulta, eu ma ocup de relatiile ei publice, si de partea administrativa.

-Ce inseamna ca va ocupati de relatiile publice ale sotiei Dvs., va rog sa ma scuzati ?

-Pai cand suna telefonul continuu, asa cum ati observat, si primesti invitatii de a scrie sau a fi intervievata saptamanal, cand vine nu stiu ce televiziune de la noi sau din Belgia sa faca un interviu despre cum se trateaza scleroza multipla prin apiterapie in Romania, sau se pune problema intre a alege o conferinta in Anglia si una la Cluj, e nevoie si de activitate de relatii publice. E un suport firesc pentru un om prea ocupat, si a carui munca trebuie sa ramana pana la urma in folosul bolnavului, sub o forma sau alta. Pentru moment prin consultatii si produse de calitate. Poate in viitor printr-o organizatie neguvernamentala asa cum va spunem la inceput, care sa isi propuna o scoala de medicina naturista, si pe langa ea si o unitate spitaliceasca sau un sanatoriu, intr-un parc api-fito, care poata dovedi practic ca metodele medicieni alternative sunt mai mult decat viabile, sunt chiar necesare.