Cuvant impreuna despre rostirea romaneasca, sau omagiu limbii romane
Acum doua zile a fost cumva sarbatorita limba romana. I-am vazut pe unii dintre ambasadorii tarilor care ne-au transformat intr-o colonie rostind poezii patriotice romanesti…
N-am vazut oficiali romani vorbind despre renuntarea la „limba de lemn” a politicii romanesti.
„Se va face, se vor lua masuri”, etc.
N-am vazut la TV academicieni romani vorbind despre Eminescu si despre Noica.
Dupa mine cea mai frumoasa si de folos carte despre limba romana este lucrarea lui Constantin Noica, Cuvant impreuna despre rostirea romaneasca. In aceaasta lucrare autorul fundamenteaza si recomanda limba romaneasca ca mijloc de filozofare.
Cum altfel cand Iuliu Zane realizeaza intre anii 1895 si 1903 o monumentala lucrare in 10 (zece) volume cu un total de 7600 de pagini de proverbe ale romanilor din Romania, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria si Macedonia.
https://historic.ro/iuliu-zane-proverbele-romanilor-1895-1903-10-volume.html
Noica a fost un mare patriot, legionar sau filo-legionar, ca mult altii din generatia interbelica, generatia de aur a culturii romanesti. Nae Ionescu, Eliade, Petre Tutea, Cioran, Radu Gyr si multi altii au fost legionari sau filo-legionari. Motiv pentru care sunt cat se poate de rar pomeniti azi. Nu cumva sa se intrebe tinerii din ziua de azi de ce o generatie intreaga a fost atrasa de nationalism si ortodoxie.